Am vorbit de multe ori despre importanța lui acum. Nu încep să economisesc bani de luna viitoare, de la salariu, de săptămâna viitoare, ci de azi.
Apoi văd ce pot face, îmi stabilesc niște obiective și văd prin ce mijloace pot să ajung la ele.
Și totuși… Uite, nu mi-e rușine să o recunosc, în ceea ce privește economisirea banilor, mie mi-a luat câteva luni bune din momentul acelui acum pentru a vedea cu adevărat niște rezultate. Adică să văd clar cum cheltuiesc mai puțin decât câștig, sunt în stare să planific o vacanță sau să fac față unei urgențe fără să stric un echilibru care la momentul acela cred că era prea fragil.
Ce e de făcut atunci? Păi, cred că în momentul acesta 70% dintre persoane concluzionează că banii sunt puțini, viața e grea, și nu prea ai ce face. 20% mai fac și un împrumut de nevoi personale pentru a pecetlui acest aspect.
Ce am făcut eu? Am luat-o de la capăt. Mi-am stabilit obiective mai mici, procente la îndemâna oricui. Și 2% din venit ca rezervă, în timp, ajunge o sumă măricică și cu greu o simți în întreaga economie a bugetului. Am căutat și variante suplimentare, metode neconvenționale, gen acel leu pe zi care a funcționat.
Cele mai bune rezultate le-am văzut atunci când am hotărât să mă plătesc pe mine prima, ca și cum aș plăti o factură. Ideea am întâlnit-o ulterior și la Kiyosaki și am fost mândră că m-am gândit la ea înainte de a o descoperi. Practic, indiferent ce alte cheltuieli am, primii bani pleacă spre mine. Adică spre economii, investiții sau ce obiective mi-am mai propus pentru luna respectivă. Apoi vin facturile și cheltuielile curente.
Am observat la mulți oameni și mă includ aici faptul că avem tendința unui buget-acordeon, în sensul în care dacă pentru luna asta am 3000 de lei buget, pe ei îi cheltui, dacă am 4000 tot îi cheltui și parcă nici nu simt că au fost niște bani în plus.
Evident, totul se aplică între niște limite, dar în general un anumit procent economisit (sau investit) nu prea se vede în economia unui buget.
Un alt pas important pentru mine a fost simplificarea – a modului de a percepe lucrurile în primul rând.
Mereu am fost apreciată în cercul meu de cunoștințe pentru felul în care înțeleg o situație și o pot rezuma pentru ca celălalt să realizeze cam ce are de făcut, chiar și fără a exprima vreo părere, iar analizându-mă pe mine în acest mod realizez că din firea mea sau prin educație sunt o cheltuitoare, una însă care a reușit să vadă beneficiile lui a te mulțumi cu mai puțin, așa cum spunea bunica mea.
În continuare am momente în care cheltuiesc mai mult și mă gândesc eu că văd mai departe cum dreg bugetul, doar că simt nevoia extrem de rar de așa ceva. Iar când mi se întâmplă, am învățat să mă ascult și să las lucrurile să se rezolve de la sine, momentele acestea fiind suficient de rare încât să nu ne afecteze în mod esențial.
De aceea, chiar dacă ai început să economisești și lucrurile nu merg tocmai ok, nu te descuraja! Ia fiecare zi ca pe un nou început și mergi mai departe. Oamenii care au în final succes sunt cei care perseverează.
Vei vedea că în momentul în care îți dorești cu adevărat, nimic nu te poate opri.
Și nu mă refer doar la finanțe personale :).
Mihaela Damaceanu says
Bine e ca scrii si ne reamintesti zilnic ce ar trebui sa facem. Coincidenta, telepatie, stele verzi…sau nu, la acelasi lucru ma gandeam dimineata cu bucurie in suflet. Bine ca nu am renuntat atunci cand tot ce adunasem s-a dus pe apa sambetei!
Cris says
Buna ! articolele Dvs ma motiveaza. Am vreo 3 tendinte de economisire 🙂 .. problema este dupa 🙂 :).
Mereu apare ceva si apelez la fondul de econimisire/urgenta. Am lasat banii pe card, i-am utilizat. I-am inchis intr-un borcan magic :)… desigur l-am deschis .
Poate scrieti ceva si depre ispitele astea ce ni le arunca fondul de economii 🙂
Iulia says
Ma bucur ca te motiveaza articolele mele, Cris (o sa-mi permit sa ma adresez asa, e mai simplu sa comunicam cu „tu”, cel putin online).
Ispitele acestea exista pentru toti (de-asta spuneam eu ca nu mi-a iesit de la inceput), singura solutie e sa incepi cu o suma cat mai mica de care sa uiti, pur si simplu. Adica sa nu o iei in calcul atunci cand apare cate ceva.
Stiu ca apar, si la mine e acelasi lucru, luna aceasta fac un experiment conservator (incercam sa ne descurcam cu un minim) si deja a aparut o problema in familia extinsa si le-am trimis niste bani, am avut un cadou de facut care nu a fost foarte ieftin si una peste alta am descoperit si ca am o carie pe care vreau sa o tratez.
iuliaBe says
daca imi permiti, cred ca ar trebui sa abordezi problema din celalalt unghi; daca nu ai fi avut banii respectivi, ce ai fi facut? te-ai fi imprumutat pentru ca era o problema de viata si de moarte sau ai fi gasit solutii sa nu trebuiasca sa te imprumuti pentru ca nu era ceva fara de care viata ta sau a familiei ar fi depins; o data ce rezolvi dilema asta, iti raspunzi singura la toate intrebarile si de cate ori vei fi tentata sa „ataci” fondul de rezerva te vei gandi de doua ori – e „musai’ sa iau bani sau „pot sa ma descurc si fara…..”;
iuliaBe says
aa si inca ceva….eu vad fondul de economii ca „third party”, in sensul ca daca tb sa iau bani e si musai, musai sa ii pun la loc; ca si cum m-as imprumuta de la cineva si tb sa inapoiez suma luata; dupa ce te imprumuti de la tine de cateva ori si vezi ca tb totusi sa ii „dai” inapoi, ai sa vezi ca o sa te linistesti si o sa incepi sa cauti solutii
iuliaBe says
eu cred ca adesea punem prea multa presiune pe noi in ceea ce priveste economisirea; de aia nici nu ne iese pe termen lung, de aia si avem derapaje sau ajungem sa experimentam „frugal fatigue”; idea e ca ar trebui sa abordam relaxat economisirea; e ok ca am putut pune deoparte luna asta sa zicem chiar si 50% din venituri, dar e la fel de ok si daca luna viitoare nu putem pune nimic; eu sunt de parere ca importanta e constanta, obiceiul sau cum imi place mie sa spun, sa gandesti in „paradigma de a economisi” :); nu ne intrecem cu nimeni, ci eventual cu noi insine; si totul pleaca de la creieras; cand faci pace cu tine si te accepti cum esti si accepti ca pt a evolua financiar e nevoie de timp, vointa si de exercitiu, totul devine mai limpede si parca mult mai usor;
Mr. Money Caravan says
La inceput si eu cheltuiam tot ce aveam la dispozitie in fiecare luna (bursa de student).
Am inceput sa economisesc din momentul in care am avut un scop precis: sa strang cat mai multi bani pentru ca stiam ca in cateva luni voi merge la masterat in Belgia. Apoi am continuat sa economisesc deoarece aveam un buget lunar micut si nu 100% sigur pe perioada masterului. Mai departe a trebuit sa economisesc pentru inelul de logodna etc. Acum deja a devenit un automatism.
o femeie says
Rutina nu apare doar dupa cateva zile, ci dupa cateva luni.
Si eu zic ca iuliaBe: e nevoie de dinamism si adaptabilitate. Periodic imi fac evaluarea bugetului: ce a fost luna trecuta? ce a mers bine? ce suprize am avut? cum pot sa le intampin pe viitor? Si toate astea constructiv!