produse bio la pret mic

Alimentaţie sănătoasă la preţ mic (II) : ce mâncăm

ianuarie 9, 2012 by Iulia 4 Comments

Am început ieri un post despre alimentaţia sănătoasă la un preţ mic şi, constatând că este pur şi simplu kilometric, am decis să îl împart în trei părţi. Vreau să vă spun că procesul este în curs, adică există loc de îmbunătăţiri, şi pe măsură ce voi găsi alte soluţii o să vi le transmit. Postul de ieri şi cel de astăzi vă prezintă oarecum datele problemei: ce mâncăm efectiv, care sunt alimentele pe care ni le permitem deocamdată bio, ce modificări vrem să facem în viitorul apropiat. Următorul şi ultimul post din această serie o să rezume micile „trucuri” prin care reuşesc să cumpăr alimente cât de cât ok menţinând „factura” săptămânală mică. Am început şi această ultimă parte, dar aş vrea să o fac chiar folositoare pentru voi, în sensul în care să puteţi prelua din idei, aşa că vă pot promite doar că o voi publica în cursul acestei săptămâni.

Revenind la ideea mea, aceea că nu ne hrănim neapărat cu alimente ieftine, încercând să găsim soluţii cât mai rezonabile – o să vă spun că fac tot posibilul ca laptele (din acesta nu prea iau), ouăle, untul să fie bio. Dacă nu am bani de ouă bio să fie măcar crescute la sol. Brânză iau numai Hochland cu verdeaţă că asta îi place soţului meu. Măsline iau doar Kalamata, sunt cele naturale. Mici şi maronii, singura mea obiecţie e că sunt cam sărate, dar le desărez dacă îmi aduc aminte. [Read more…] about Alimentaţie sănătoasă la preţ mic (II) : ce mâncăm

Provocarea unei alimentaţii sănătoase la un preţ mic (I)

ianuarie 8, 2012 by Iulia 3 Comments

Cugetam ieri că alimentele pe care le cumpăr eu săptămânal şi la faptul că nu sunt nici pe departe cele mai ieftine de pe piaţă. E foarte adevărat că le urmăresc la promoţii, că uneori dau foarte puţin pe ele, dar sunt alimente în esenţă destul de scumpe. Pentru că mă străduiesc să alcătuiesc un meniu cât de cât echilibrat, şi mai ales, evit cât pot produsele care mi se par cele mai rele de pe piaţă.

Zilele trecute vorbeam cu o prietenă despre păţania unei alte prietene a ei: are două fetiţe şi una dintre ele a ajuns să aibă probleme hormonale destul de grave la vârsta grădiniţei. Doctorii i-au spus că sunt din ce în ce mai multe cazuri de acest gen şi la vârste din ce în ce mai mici şi că una dintre problemele cele mai importante de la noi este legată de puii de pe piaţă, îndopaţi cu tot felul de substanţe pentru a ajunge la 40 de zile la mărimea pe care nici un pui de 3 luni nu o are.

Această informaţie nu a făcut decât să confirme părerea mea despre puii din comerţ, pe care nu eram tentată să îi cumpăr nici înainte. Acum nici puii oşăneşti (cei galbeni, de 2 ori mai scumpi decât puii normali) nu mai îmi fac cu ochiul. Nu cred că voi deveni vegetariana, însă în măsura în care nu voi avea încredere în carnea pe care o consum, voi prefera să nu o mănânc, dacă nu am bani pentru o alternativă.

Eu nu sunt de părere că omul este făcut să fie vegetarian, dar cred că pe parcurs am căpătat obiceiul (ca specie mă refer) de a consuma exagerat de multă carne. Iar societatea modernă a răspuns prompt prin producerea de carne ieftină, industrială, dar de o calitate îndoielnică.

În afara puiului pe care îl iau, destul de scump raportat la carnea de pe piaţă, încerc să iau carne de vită şi de curcan, în bugetul pe care îl am. Iar mama ştie deja că nu apreciez nici un fel de cadou mai tare decât un pui de ţară pe care o cunoştinţă de la Constanţa i-l mai vinde uneori, la un preţ rezonabil (dar fiind doar din surplus şi nefiind crescute cu acest scop, nu poate să îi cedeze decât foarte rar) aşa că primesc uneori şi asemenea delicatese. Acum am de exemplu un boboc de gâscă, l-am pus la dezgheţat şi nu mă satur parcă să îl privesc aşa gălbui şi ars ici-acolo de la pârlire cum arată.

M-am sfătuit cu mama, pentru că şi la vârsta mea mai depind de sfaturile ei într-ale bucătăriei şi probabil că aşa va fi mereu, şi – fiind destul de mare, adică aproape o gâscă în toată regula, va trebui ca întâi să îl fierb. Cum va ocupa cu siguranţă jumătate din oala mea cea mare, după ce îl fierb îl voi împărţi în două: jumătate îl voi face cu varză murată, în cuptor, iar cealaltă jumătate o voi congela pentru data viitoare (nu l-am cântărit, dar mama spune că are mai bine de 3 kg). Din zeamă voi face, evident, ciorbiţă.

Nu am eu norocul să am pe cineva de la ţară, dar tot mai am această ocazie de a primi din când în când (mama vrea să ne facă o vizită şi în februarie) şi voi „trage” cum se spune cât mai mult din carnea de ţară. Dacă nu, voi cumpăra mai puţin, dar cât de cât de calitate. (continuăm mâine)

Alimentatie sanatoasa cu un buget mic

octombrie 27, 2011 by Iulia Leave a Comment

Cum ne dorim sa mancam sanatos, respectand in acelasi timp un buget „de criza”, am hotarat ca macar o parte din alimentele cumparate sa fie bio sau, in unele cazuri, de la tarani.

Pentru restul măsura este cuvântul de ordine, suntem amândoi conștienți că e foarte greu să poți spune că ai o alimentație sănătoasă în zilele noastre, așa că încercăm mereu să găsim un echilibru.

alimentatie-sanatoasa-buget-mic — Alimentatia sanatoasa cu un buget mic

La acest echilibru între alimentație sănătoasă (în măsura posibilului) și un buget decent am ajuns prin:

mâncăm fructe și legume în sezonul lor de coacere, cumpărate pe cât posibil din piață,
evitarea semipreparatelor din comerț,
mese pregătite de cele mai multe ori acasă (da, comand și pizza uneori, atunci când avem musafiri),
fac o planificare a meniului săptămânal – pentru noi acest procedeu se traduce printr-o economie destul de importantă de bani,
am o listă cu mâncăruri ușor de preparat, pe care chiar o folosesc,
evităm mesele în oraș,
caut să mă organizez cât mai bine pentru a avea mereu ceva de mâncare în casă, și mă refer la chestii sănătoase,
cumpărăm o parte din alimente bio, dar principiul de bază este ca totul să fie integral, din ingrediente, pentru că cel puțin în acest moment accesibilitatea produselor bio ne este mică – la fel ca în cazul tuturor

Recunosc că nimic din cele de mai sus nu reprezintă reguli bătute în cuie pentru noi. Ne abatem de multe ori de la ele, dar încercăm să avem o măsură în toate și facem tot posibilul ca bunul simț să primeze.

Ce cumparam bio deocamdata:

Alimente:

oua
unt
faina (iau cele mai ciudate fainuri, de orez, de secara, de hrisca, dar si cea de grau)
paste
lapte (doar de capra si extrem de rar, am inteles ca nu e foarte sanatos)
ulei (uneori)
orez

Produse de igienă (da, știu că nu intră în categoria alimente 🙂 )

detergent de vase
detergent universal pentru faianta, gresie, cada
spray de geamuri (la cele conventionale sunt alergica)
detergent pentru covoare

In plus, in fiecare saptamana, daca am timp si nu stam rau cu banii, vizitez cate un magazin bio si cumpar diverse produse de care stiu ca avem nevoie, insa in limita unui buget de 50 de lei.

Ce as vrea sa incepem sa luam/folosim bio in viitorul apropiat:

sampon
sapun (deocamdata avem un stoc foarte mare adunat de-a lungul timpului)

Ce nu cred ca ne vom permite prea curand sunt fructele si legumele, pe care incerc sa le iau doar din piata, si doar din cele ce nu par crescute cu centimetrul.

In rest, mai cumparam anumite produse „de compromis”

carne de pui de la cineva de la tara,
carne de vita sau oaie de la magazine arabesti, taiata dupa metoda lor,
ulei de struguri (e neutru ca gust, dar costa 20 de lei litrul, trebuie sa consumi putin ca sa ti-l permiti),
legume si fructe din piata

Ce nu cumparam deloc:

mezeluri
carne de porc

Mi-ar placea sa cumparam mai multe produse bio si sa existe mai multe posibilitati de a face economii si pe aceasta parte, insa deocamdata cam asta e situatia. Am reusit totusi sa gasesc cateva „portite” pentru a face economii si la cumpararea de produse bio si in general sanatoase, dar vom aborda acest aspect data viitoare.

Până atunci… ideea de bază a unei alimentații sănătoase cu un buget mic rămâne măsura, respectarea sezonalității alimentelor, meniul programat și încercarea de a avea totul pregătit exclusiv din ingrediente de bază.