mici trucuri de economisire

Pare atât de banal acest truc și aproape că mi-a venit să râd demult, când l-am auzit pentru prima dată. Ce importanță are dacă mi-e foame atunci când merg la cumpărături sau dacă am mâncat deja acasă, înainte de a pleca?

Doar că… atunci când am stat să analizez un pic lucrurile, am observat:

• că în perioada respectivă făceam cumpărături când ieșeam de la serviciu
• că eram în momentele respective obosită și flămândă
• că nu reușeam să respect lista de cumpărături și pace, uneori nici măcar nu mă oboseam să o scot din poșetă, bazându-mă pe memoria mea. Doar că nici aceasta nu funcționa în parametri corespunzători după 9 ore de muncă

Nu eram la început, nu. Eram în perioada în care reușeam deja să punem lunar bani deoparte, pentru că implementasem cea mai importantă regulă și care pentru mulți, așa cum am mai spus-o, e suficientă – ne plăteam pe noi mai întâi.

Puneam o sumă de bani deoparte la început de lună și o scoteam noi la capăt cumva până la sfârșitul ei. Ceea ce nu era OK însă era faptul că între timp continuam să rămânem fără bani și aveam aceeași senzație de trăit un soi de viață amânată până la salariu.

Parcă amânam toate lucrurile până la salariu și, deși, așa cum spuneam, reușeam să economisim și chiar și să mergem în vacanțe, ceva nu era în regulă și știam că se poate optimiza prin disciplinare.

Revenind, analizând cele de mai sus după ce am citit despre ideea de a nu merge la cumpărături flămândă (care mi s-a părut amuzantă și nerelevantă), m-am hotărât să nu trag concluzii fără să încerc și, măcar pentru câteva săptămâni, să facem experimentul acesta: să mergem la cumpărături sâmbăta, după ce am mâncat.

Nu mică mi-a fost mirarea să constat că lucrurile se îmbunătățiseră substanțial și bugetul stabilit inițial începea să fie respectat. Parcă reușeam să luăm mai multe lucruri cu mai puțini bani, oricât de ciudat mi se păruse asta la început.

Ce se întâmpla? (sunt constatările mele aici, nu e obligatoriu să se aplice tuturor):

• nu mai aveam tendința să adaug în coșul de cumpărături, în plus față de listă, și o ciocolățică sau o pungă de pufuleți sau de floricele, chestii care mai erau și nesănătoase, pe lângă faptul că… costau bani,
• aveam ochii odihniți și mintea limpede. Nu mai lăsam magazinul să mă „ajute” să fac cumpărături. Mergeam pe unde vroiam eu, mă uitam cu atenție la toate produsele și prețurile, inclusiv în zonele de raft mai puțin vizibile, nu mi se mai „agățau” de mână tot felul de nimicuri așezate strategic de comercianți, vedeam mai bine promoțiile…
• nu mai cheltuiam în plus pe… masă. Dacă ne era foame amândurora și eram într-un centru comercial care mai avea și restaurante, e ușor de intuit că măcar într-una din 2 ocazii poposeam și pe la ele. Nu că aș fi total împotriva lor, dar nici măcar nu ne puteam bucura de experiență, după o zi de muncă și o sesiune de cumpărături. Acum mă gândesc că, dacă tot ieșim undeva, să ne și bucurăm de locul respectiv, nu să o facem strict pentru a mânca. Avem și acasă mâncare și e cu siguranță mai sănătoasă

Așadar.. pentru mine a fost o adevărată revelație regula aceasta și, oricât de banală și lipsită de importanță pare, cred că de-a lungul timpului ne-a economisit o mulțime de bani!

Hypermarketurile și supermarketurile… Oricât încercăm să le ocolim, să mergem mai degrabă la piață decât printre rafturile frumos colorate, au ajuns să facă parte din viața noastră.

Poate nu a tuturor, dar sunt sigură că a multora dintre noi. Și a mea.

Ajungem cu măsură pe aici, la săptămânal pentru cumpărături organizate (intru, dacă mă nimeresc într-o anumită zonă, pentru a lua unul-două produse despre care știu că îmi trebuiesc și au o reducere care mă mulțumește pe deplin, dar mă limitez la ele, oricât de tentante ar fi celelalte).

Mai rar uneori, mai des iarna, când piața nu mai este exact locul acela de unde iei chestii proaspăt culese din grădina țaranului român (sper să rămână măcar primăvara și vara, pentru cât mai multă vreme).

Eu am de fiecare dată o listă.

Lista e clară și depășită în situații excepționale. De fiecare dată, pot lua 2-3 chestii în plus, dar mă rezum la ele. Sunt în general promoții pe care le descopăr atunci, deși studiez și catalogul înainte. Îmi pot scăpa, sau poate nu sunt trecute acolo…

Un lucru cu care m-am obișnuit în timp (recunosc că greu!) este acela de a nu vizita decât zonele care mă interesează.

În general mă interesează doar spațiul alimentar și cel de igienă/detergenți. Uneori doar cel alimentar.

Asta înseamnă că sar cu grație peste zona de oale/cratițe, de recipiente, de bricolaj, de copii, de electrice, cărți și orice alte zone care m-ar putea îmbia cu ceva. Nimic nu mă interesează. Dacă nu e pe lista mea, nu îmi e necesar, clar!

NU mă interesează produsul acela de care parcă-parcă aș avea nevoie, nici eu nu știu dacă voi avea, dar e la o așa de mare reducere.

NU mă interesează ce-o mai fi la reducere.

NU mă interesează ce s-a mai inventat pe lumea asta, că poate-poate mi-o fi și mie necesar. Dacă îmi era, aș fi simțit eu cumva nevoia și aș fi căutat singură o soluție.

NU țin neapărat să am o ustensilă pentru fiecare activitate inventată pe lumea asta…

Evident, mai sunt și excepții. Merg uneori la jucării, să văd ce a mai apărut și dacă pot să fac o bucurie copiilor la care țin. Studiez uneori terenul pentru un cadou viitor. Pe care prefer însă să nu îl cumpăr, ci să mă întorc acasă, pentru a verifica vreo ofertă online mai avantajoasă.

În cea mai mare parte a timpului, rămân însă fidelă principiului: merg exclusiv unde mă interesează.

La fel fac și atunci când cumpăr haine. Pentru ce aș vizita magazine de pantofi, de exemplu, dacă vreau să îmi cumpăr jachetă de iarnă?

Știu că e greu pentru unele persoane, dar shoppingul de plăcere, ca să spun așa, vizitarea a nenumărate rafturi atunci când nu prea ai treabă, nu ne ajută deloc să economisim bani :).

Iar atunci când termini totul repede, cumperi puține și de unde ai nevoie, păstrezi timp pentru alte lucruri, mai frumoase în opinia mea.

Simplifici și economisești în același timp.

Tu ce părere ai?

P.S. O recomandare de carte pe tema simplității

Mi-a venit ieri ideea aceasta, în timp ce citeam comentariile la articolul despre fumat. Adevărul este că știu exact cât este de greu, pentru că din tabăra asta sunt. M-am lăsat în urmă cu ani de zile de fumat.

Am vrut să adaug un comentariu pentru Mihaela, dar mă gândesc că e mai de folos să îl trec în articol. Și pot face legătura și cu aceste mici trucuri de economisire a banilor care am văzut că se bucură de interes.

Draga mea și dragilor care vă doriți acest lucru… Ce-ai spune ca, la început cel puțin, să strângi efectiv banii pe care îi economisești din fiecare pachet de țigări pe care NU îl fumezi.

Să zicem că iei un borcan mare, bine ferecat, la care să nu poți pătrunde nici tu și nici alte persoane, un borcan pe care să scrii: GARSONIERA LUI MIHNEA.

Poți alege orice alt obiectiv, dar eu m-am gândit mult și cred că cel mai important pentru orice părinte care are deja casa lui e să își ajute copilul. În 20 de ani, cu acești bani, băiatul își va putea cumpăra o garsonieră, dacă sunteți perseverenți (mă rog, probabil că o va lua mai devreme, dacă va adăuga și economiile lui, din momentul în care începe să lucreze). Și sunt bani pe care îi cheltuiați. Bani pe care îi va prețui mult, pentru că îi va vedea zi de zi.

Evident, la un moment dat nu o să stați pe un multe de bani într-un borcan. În funcție de situația economică, îi veți putea duce la bancă, investi (de preferat nu în Forex sau chestii exotice, nici măcar în bursă la modul speculativ), poate Mihnea e talentat și banii îi vor permite să urmeze o școală bună sau … voi veți decide acest lucru.

Important însă e să ții de lucrul acesta și nu, nu să pui la început de săptămână 112 lei sau să arunci acolo câte un ban din când. Să faci zilnic gestul acesta. Și de fiecare dată când îl faci, să te gândești la 2 aspecte, tot pentru Mihnea: că îi oferi o mamă mai sănătoasă și un viitor.

Tocmai am vorbit despre puterea lucrurilor palpabile, măsurabile, pe care le conștientizezi pe deplin.

De-asta știu că, de-a lungul timpului, propunerile mele gen 1 leu pe zi, adunatul tuturor bancnotelor de 5 lei sau provocarea celor 52 de săptămâni au avut cel mai mare succes.

Sunt lucruri pe care le vezi și cum nu se poate mai importante la început, chiar dacă par o joacă de copii pentru cine e obișnuit să pună deoparte un procent important din venituri.

Îți dau acel sentiment că poți, că nu ai simțit când i-ai adunat, că lucrul pe care ți l-ai dorit e foarte important și uite că îl realizezi (de-asta recomand obiective mai mari, care nu prea ne stau la îndemână, și nu chestii mărunte precum un aspirator, de exemplu).

Așadar, nu uita să îți stabilești și să îți revizuiești periodic obiectivele! E cel mai important pas, și nu doar în ceea ce privește economisirea banilor.

P.S. Reiau Newsletterul săptămânal, începând din această săptămână. Un mail-articol, ce va conține un rezumat al săptămânii, diferit de ceea ce apare pe blog. Plănuiesc să îl trimit sâmbătă sau duminică, când nu public nimic pe blog, pentru a avea ceva de citit de la mine și în acea zi.

Și fac un sondaj: care este ziua în care răsfoiești bloguri/ai timp și chef să stai un pic pe net? Sâmbătă sau duminică?

În ceea ce privește înscrierea la Newsletter, o poți face foarte simplu, din căsuța ce urmează fiecare articol sau din partea dreaptă. Primești și un cadou, un mini-ghid de economisire.