Iată că revin cu o rețetă, la ceva timp după ce am dat pauză rubricii altă dată o permanență în calendarul meu editorial – cea de rețete de joi.
Țin minte că la un moment dat am fost copleșită pur și simplu de multitudinea de bloguri culinare cu rețetele și pozele lor minunate.
M-am gândit atunci că prea puțină lume s-ar apleca asupra rețetelor mele ieftine și nesofisticate, pozate simplu, fără ajutor din partea unui fotograf poate profesionist în devenire, oricum pasionat și dornic să învețe mai multe despre fotografia culinară, fără ingrediente deosebite (cu ceva excepții, pentru că folosesc, de exemplu, turmeric destul de des în mâncare – un condiment indian cred, care e foarte bun antioxidant am citit, și mai este și accesibil ca preț și mai folosesc și linte, quinoa, năut, amaranth sau hrișcă – destul de rare în bucătăria românilor).
În fine, există o fată care m-a convins să revin și ea se știe :). Argumentul suprem, exprimat chiar în stilul meu, a fost: Până la urmă netul e mare și doar o mică parte cunoaște și apreciază blogul Economisim, iar asta nu te împiedică să scrii, nu?
Lol, a trebuit să îi dau dreptate!
Și să revin astăzi cu cea mai nespectaculoasă dintre rețete: cea de ștevie cu orez. Pentru că e primăvară și e vremea ei, pentru că eu am gătit-o de mai multe ori în acest sezon, ștevia fiind singura verzitură care îmi place – ani de zile am încercat să mă împrietenesc cu spanacul, de exemplu, dar cred că o fi vreo nepotrivire pe undeva, că nu am reușit cine știe ce progrese.
Ingrediente:
Așadar, pentru vreo 4-5 porții de ștevie cu orez, eu am folosit:
- 3 legături mari de ștevie
- 200 de grame de orez (eu am folosit integral)
- o ceapă medie + o legătură de ceapă verde
- o cutie de roșii decojite pasate (de mine, nu găsiți în varianta asta în comerț)
- sare, piper, pătrunjel
- o lingură de ulei
Am pregătiti așa:
Am curățat, spălat bine, am tăiat nervurile mari ale șteviei. Am opărit-o pentru foarte puțin timp în apă clocotind și când s-a răcit un pic am tăiat-o mărunt.
Am spălat orezul cât am putut de bine și am studiat eventualii intruși – pietricele, boabe care nu aveau ce căuta, etc. Nu avea, așa că am trecut mai departe.
Am tăiat ceapa, am călit-o ușor cu apă și ulei, am adăugat orezul cu cele 3 căni de apă recomandate pe pachet. Am lăsat la fiert. Când orezul părea gata (după aproximativ 30 de minute), am adăugat ștevia, am lăsat un pic și am adăugat și roșiile. Când a fiert și sucul de roșii, am închis focul, am adăugat pătrunjelul și asta a fost.
Trei lucruri:
- Ștevia se adaugă în mod normal odată cu orezul. Așa am găsit în rețete, așa făcea mama și așa făceam și eu. Totuși, ea fiind deja opărită, nu prea văd de ce aș ține-o atât de mult timp, să piardă și urma de vitamine pe care o avea. Ea va fierbe oricum un pic până să pun sucul de roșii (cam 5-7 minute) și încă vreo 10 cu el. Dar dacă nu vreți să experimentați, adăugați-o odată cu orezul
- Cantitatea de orez mi s-a părut mare, raportat la cea de ștevie. Data viitoare voi pune mai puțin
- Toată mâncarea m-a costat cam 8,5 lei, folosind orez basmati cu sălbatic. Dacă puneam din cel alb, costurile erau și mai mici.
