Am fost tăcută în ultimul timp.
Aveam planuri mari pentru blog, dar uite că iureșul ăsta de evenimente m-a redus cumva la tăcere.
Ce pot spune, oare? Cât de bine reușesc eu să fac lucrurile în contextul actual? Habar nu am dacă le fac bine, ba chiar unele nu prea îmi ies (cum ar fi biscuiții pe care am încercat să îi fac luni și au ieșit super tari – gustul însă nu era rău).
E oare suficient cât am făcut eu? E momentul să încerc un echilibru, sau ar trebui să mă panichez? Și cât? Sau la ce mi-ar folosi?
Nu m-am simțit capabilă să dau sfaturi. Așa că am tăcut, pur și simplu.
Nici acum nu mă simt, dar simt cumva nevoia să povestesc, să povestim aici cum ne simțim, ce facem, ce putem face în continuare.
Sper din tot sufletul că nebunia asta nu v-a prins nepregătiți. Că aveți un fond de rezervă de 3-6 și poate mai multe luni, așa cum am vorbit deseori. Că aveați o parte a acestui fond în cămară, să completați doar acum, pentru a vă expune cât mai puțin. Că aveți deja o experiență în gestionat bugete și în ce mai e nevoie prin casă în momentele astea.
Dar, mai ales, că sunteți și o să fiți bine, voi și ai voștri. Asta e cel mai important. Să fim bine cu toții.
*****
Zilele astea am realizat că proviziile mele sunt o glumă față de ce cumpără oamenii, dar au avantajul de a fi gândite cât de cât, pentru a acoperi câteva săptămâni bune și a avea și ceva nutrienți. Am completat cât am putut, încercând o balanță între riscuri și beneficii.
Eu stau acasă. Cu mici excepții, o ieșire matinală, în care rareori întâlnesc pe cineva și una săptămânală la supermarket (am început săptămâna trecută articolul acesta – ieșirea am sărit-o în ultimul timp, iar de cumpărături s-a ocupat V.). Fac oare destul? Nu știu. Evident, am avantajul că lucrez de ani buni de acasă. Știu cum să îmi gestionez programul, și momentele în care simt că nu mai pot. Poate e și un dezavantaj ăsta, nu știu, că tocmai în această perioadă mă gândeam la o schimbare și o variantă cu mai multă interacțiune socială. Rămâne pe mai târziu.
Urmează o perioadă grea. E o problemă medicală pe rol, care va genera o criză economică. Fără să am vreo pretenție la avea dreptate (sper din tot sufletul ca lucrurile să fie mai bune decât le văd eu), mulți dintre noi își vor pierde slujbele în perioada următoare. Sau își vor vedea veniturile micșorate. Cum spuneam, sper că tot ceea ce am învățat împreună aici v-a ajutat și că suntem, cu toții, un pic mai pregătiți pentru lunile următoare.
Deocamdată, singurul și cel mai bun lucru pe care îl putem face este să stăm acasă. Nu e glumă și sunt sigură că știți asta. România nu are sistemele medicale din alte țări, dar poate vom compensa înțelegând mai bine importanța distanțării sociale. Eu așa sper.
Am adunat mai jos o colecție de lucruri faine sau pactice de citit / descoperit / făcut în perioada următoare. Pe modelul Newsletterului pe care îl trimit din când în când.
- Un articol despre Cum facem cumpărături în perioada asta. Cristina se documenteaza mereu înainte de a scrie, și nu din 1-2 surse. Din tot ceea ce am citit eu, e cel mai complet ghid sau cum vrei să îl numești despre modul în care ne putem proteja în această perioadă. Am întâlnit păreri și păreri, eu recunosc că încerc să mă apropii de ceea ce scrie în articol, dar nu îmi iese mereu,
- Un articol fain despre Cum lucrezi bine de acasă. Avem nevoie mulți dintre noi de asemenea idei. Iar blogul Cristinei e și el o lectură plăcută,
- o carte, Omul în căutarea sensului vieții, care mi se pare potrivită pentru perioada actuală, când toate par că vin peste noi și ne e greu. Frankl a trecut peste experiența unui război, ca evreu în lagărele de concentrare, înțelegând că există o trăsătură comună a tuturor celor care au supraviețuit celor mai grele condiții posibile: aveau un sens, ceva la care visau și pentru care își doreau cu ardoare să trăiască. A inventat apoi un curent în psihologie continuând să studieze oamenii și comportamentul lor în diverse situații,
- o recomandare de site, îl știi dacă mă citești de ceva vreme, de aici cumpăr eu de ani de zile boabe, uleiuri și condimente. Livrările merg mai greu zilele acestea, dar avem și noi mai multă răbdare, că nu avem ce face. La ultima comandă am așteptat 6 zile, dar oricum eram acasă. În plus, nimic nu e perisabil. O comandă online mi se pare mult mai ok decât expunerea la magazin, deși nimic nu te ferește 100%. Trebuie să trăim cu chestia asta,
- Un alt articol frumos și sincer. E despre izolarea pe care o experimentăm cu toții, dar și despre a găsi un sens în toată povestea asta. Spune Anca: Nu stiu unde o sa ne duca acest tren in viteza in care ne-am trezit cu totii fara sa fi cumparat vreunul bilet constient si nici nu cred ca putem controla decat ceea ce tine de actiunile noastre punctuale ca indivizi: sa ramanem acasa, sa le spunem si celor dragi sa faca la fel, sa informam oamenii din surse oficiale, sa gasim alternative pentru jobul nostru.
- Canalul lui Adrienne, cu multe clipuri free. E un moment bun să ne apucăm de sport:
UN MARE MULȚUMESC!
Știu că sunteți printre cititorii blogului, poate că nu aveți timp să citiți în această perioadă, dar eu vă sunt recunoscătoare. Și vă propun tuturor celor care citiți în momentul acesta să transmiteți un gând bun, o rugăciune, un mulțumesc sau ce credeți voi că funcționează.
Eu mă gândesc mereu cu recunoștință la voi și sper să nu scap pe nimeni, vă rog să îmi atrageți atenția dacă o fac…
Medicilor, asistenților, infirmierilor, bracardierilor, personalului de curățenie din spitale, policlinici, clinici.
Farmaciștilor și lucrătorilor din farmacii.
Lucrătorilor din supermarketuri, hypermarketuri, chioșcuri, magazine de cartier, tuturor celor care ne ajută să avem ceea ce ne trebuie în momentele astea.
Gunoierilor, poate puțini se gândesc la voi zilele astea, dar ce ne-am face fără serviciile voastre.
Tuturor, pentru fiecare drum la care renunțați, pentru ca per total să tragem linie și să fim bine.
Multa sanatate si ganduri bune! Multumesc pentru tot ce impartasesti cu noi, draga Iulia!😘🤗
Multumesc, Roxana! Numai bine!
Multa sanatate si tie și alor tai, Iulia.
Stiu aia cu dezinfectatul cumpărăturilor, dar asa de complicat mi se pare totul, ca mai bine stau in casa. Apoi ma gandesc ca riscul ca cineva sa fi contaminat ambalajele pe care le-am primit e destul de mic, apoi e nevoie de un numar consistent de virusi ca sa ne imbolnaveasca, daca majoritatea dispar in timp, tot e bine, nici sa devin paranoica nu vreau. Suntem 5, deci avem nevoie si de cumparaturi.
Mi-e ciuda si pe mine, ca nu mi-e frica de obicei de microbi si sunt pe ideea ca sistemul nostru imunitar isi face bine treaba, dar cu panica ambianta imi zic: Dar daca…?
Cartea lui Frank am citit o, ideea e de invatat, dar mi s-a parut ca bate apa in piuă. Parerea mea.
Mi se pare ca panica e prea mare si nu reușim să ne ascultăm cu adevărat pe noi înșine. Si cum bine zicea cineva într-un articol azi: granițele nu s-au inchis cand ar fi fost cazul, însă am fost închiși noi, individual, acum.
Om vedea ce o fi, de cateva zile sunt optimistă, sa aiba legatura cu mancarea pe care am primit o ieri livrată la poarta?! 🙂 Ca frunzele din gradina sunt cam pe terminate, dupa ce le jumulesc zilnic.
Elena, nici eu nu dezinfectez totul, incerc sa-mi imaginez cum pot minimiza riscurile pe fiecare chestie in parte. Am citit, de exemplu, ca pe fructe / legume nu prea tine virusul, la fel si pe hartie / carton, ar disparea in cateva ore. Cu plasticul ar fi mai mult. Eu „carantinez” ce nu e urgent de consumat (le las intr-o zona in care nu umblam prin casa) si ce e de frigider mut in alte recipiente, arunc ambalajul si ma spal bine pe maini. Stiu ca nu e 100% ok…
Nici eu nu am de obicei frica de microbi, aici cred ca toti avem mai mare frica de sistemul sanitar decat de virus in sine. Nu ca nu ar fi si altii depasiti, dar stii si tu ca in Ro conditiile sunt… particulare.
Ce bine ca ai o gradina in care poti jumuli zilnic frunze 🙂
Iulia, ce bucurie sa te citim din nou!
Stau acasa, lucrez de acasa, e ceva nou pentru mine si imi e mai bine decat ma asteptam. Inca ma adaptez, sa vad ce ritm de lucru mi se potriveste, dar dimineata e pentru mine mai mult. Ma bucur sa iau masa sau o cafea pe balcon, la soare, cu fereastra deschisa. Ma bucur mai mult de fiecare loc din casa, de plantele care infloresc, de salteaua pentru sport. Am timp sa folosesc lucrusoarele dragi.
Sper sa fim cu totii sanatosi si impreuna sa depasim tot greul!
Mulțumesc pentru sfaturi, Iulia! Să ne ajute Dumnezeu să trecem cu bine peste această perioadă grea!
Iulia,multumesc pentru recomandari! Si eu stau in casa, totul mi se pare ca in scenariile de groaza din filme!
Imi doresc sa scapam sanatosi din aceasta incercare cumplita.
Eu recunosc că nu dezinfectez ambalaje și nici nu șterg tălpile pantofilor cu clor și nici nu bag hainele direct în mașina de spălat la întoarcere. Mi se pare că o dau în altele dacă duc totul atât de departe și e mai important să mă mențin sănătoasă la cap și să n-o dau în paranoia maximă ori s-o iau razna. Cred că e mai important să nu intru în contact cu nimeni decât să mă apuc să dau cu spirt pe ambalajul de iaurt. Dar eu locuiesc singură așa că mi-e mai ușor să iau decizii de genul acesta când sunt singura afectată.
Clor n-am, deci nu dezinfectez nimic. Cand vad ce fac altii sau ce ar trebui sa fac, imi zic exact ca tine: nu pot sa devin paranoica. Am incercat sa las salatele timp de 3 zile afara: s-au cam ofilit. Am vrut sa las merele, dar copiii mei s-au apucat sa le mănânce inainte, acuzandu-ma ca sunt exagerată.
Citeam asta seara ca sa arunci cat poti din ambalajele din carton, restul sa le ștergi cu o cârpă umedă.
Citeam saptamana trecuta ca spălatul normal al rufelor la 40° cu detergenți obișnuiți ajunge. Acum nu, ca cica trebuie 60°. Tot la 40 spăl si întind rufele la soare si gata.
Masca o pun pe calorifer si in 3 zile zic ca e gata decontaminata.
Acum fac cat pot, ma gandesc ca doza de virus conteaza, asa ca atata cat fac ajunge ,bănuiesc, sa reduc doza si mai incolo Dumnezeu cu mila.
Cred ca unii au inceput sa duca la extrem masurile de preventie. Daca mergi la magazinul din colt cu masca si manusi cred ca este suficient. Te poti spala pe maini dupa ce scoti produsele din ambalaje.
Si eu ma simt redusa la tacere de ceea ce se intampla in lume acum, nici nu prea sunt cuvinte sa cuprinda asa o criza. Din pacate, e abia la inceput si nimeni nu va scapa neafectat, nici nu vreau sa ma gandesc la sistemul de sanatate din ro, nici la faptul ca parintii nostri sunt acolo si ca daca se intampla ceva, nici macar nu putem ajunge la ei. Nici la faptul ca probabil anul asta nu vom mai ajunge sa ii vedem decat pe Skype… Deocamdata insa suntem bine si noi si ei sanatosi si cu ceva economii, consistente chiar, cat ramanem asa, e ok, ne putem multumi si cu vorbitul pe Skype. Multa sanatate si putere si ‘stay safe’ (mi se pare dureros cum am ajuns sa incheiem emailurile la munca, cu ‘stay safe’…)
parca traim in alta dimensiune …una horror asa.
am iesit azi dimineata un pic la plimbare, pare totul asa normal si totusi nimic nu e … mi-e dor sa merg pe jos ore in sir.
in fine, asta e cea mai mica problema acum, noi sa ramanem sanatosi.
mi-e groaza de situatia din tara, sistemul de sanatate era si asa cocosat, sper ca aceasta carantina si distantare sociala sa protejeze cat mai multi oameni. Cum
zice si Diana, ne vedem
parintii doar pe skype si asa va fi probabil tot anul… E greu pentru ca in martie ar fi trebuit sa il cunoasca pe bebelus, lucru care desigur nu s-a mai putut intampla.
Financiar eu ma aflu in concediu crestere copil, deci am venit redus (in Germania e 67%), iar sotul din pacate va intra in somaj de la 1 mai (la fel, 67%) … ne vom
descurca si cu aceste venituri, din fericire avem
si ceva economii.
Important e sa fim bine si sa iesim cat mai repede din starea de pandemie.
Apoi ramane vesnica intrebare, care uneori tare ma oboseste: noi ce mai gatim ? Si atunci ma mai intorc la meniurile saptamanale din trecut, mai scotocesc dupa idei 🙂
sa fim bine!
Andreea, acum mi-a căzut fisa ca vorbesti de bebeluș. Felicitări si sa fiti bine cu toții!
multumim
frumos, da, avem un bebelus 🙂 care si-a ales sa cunoasca lumea si pe noi in fix prima zi a acestui an :))) am inceput anul in forta si abia asteptam vremea calda, ne gandeam ca vom sta numai la soare cu bebelus cu tot, din pacate lumea e cu susul in jos acum.
sa fim bine toti si in rest vom vedea cum
ne adaptam
Pentru cei care lucreaza de acasa si sufera dureri de spate, Yoga with Adrienne sunt minunate!
De asemenea daca nu aveti un scaun potrivit pentru birou, puteti cumpara din Dedeman sau Ikea. Se monteaza usor, beneficiile sunt nenumarate.