Ideea cu siguranță nu este nouă, am citit mai întâi despre ea – și sunt 100% de acord. Frugalitatea, pe care eu o văd ca pe o capacitate de a te mulțumi cu mai puțin și a face lucrurile cât mai simplu – vine cu o bucată de libertate pentru fiecare.
În timp, am constatat că fiecare are doza lui de adaptare la concept: poți să fii selectiv și să adaugi lucruri în zone în care îți dorești acest lucru, sau să fii mai blând cu tine în anumite perioade – cele cu încărcătură emoțională puternică, de exemplu – în orice formă decizi să simplifici lucrurile, realizezi că nu e vorba de sacrificii, iar stilul acesta, aparent mai conservator, îți aduce multe lucruri în plus.
Ne mulțumim cu mai puțin, spunea mamaia, așa că mereu avem mai mult. Cam așa stau lucrurile.
O să iau exemplul a două persoane, cu același venit sau venit asemănător, cu pregătire asemănătoare și de vârste apropiate.
Ana și Maria să spunem – să fie și femei amândouă :).
Ana și Maria au 28 de ani și câștigă în acest moment 4700 de lei.
Cheltuielile Anei sunt:
- chirie 1500 de lei pentru o garsonieră într-o zonă semicentrală din București, în care locuiește singură,
- 650 de lei pentru facturi, incluzând aici utilitățile garsonierei și cablu, net, telefon (cheltuielile fixe),
- 700 de lei pentru concedii – de două ori pe an, unul în străinătate și unul în România, plus câteva city break-uri, în majoritatea lor pe Valea Prahovei,
- 1000 de lei pentru mâncare, mare parte fiind servicii de catering, dar și ieșiri în oraș,
- 500 de lei pe lună pentru haine,
- 350 de lei pe lună diverse alte cheltuieli, inclusiv cele pentru mașina primită de la părinți
Ana rămâne în general fără bani de la salariu la salariu, dar se încadrează totuși în ceea ce are – așa că nu are datorii acumulate. Cu un venit bunicel și fără datorii, putem considera că e ok – chiar dacă nu reușește să economisească de la lună la lună.
Maria face lucrurile un pic diferit. Structura cheltuielilor ei:
- chirie 900 de lei – împarte un apartament de 2 camere decomandat cu o prietenă – tot în zonă semicentrală, aproape de metrou,
- 400 de lei pentru facturi, incluzând aici utilitățile apartamentului (partea ei) și telefon, internet, Netflix (ultimele 2 împărțite cu colega de apartament),
- 600 de lei pentru concedii – de două ori pe an, unul în străinătate și unul în România (caută soluții avantajoase, împarte cazarea și economisește oriunde poate), plus câteva city break-uri, în majoritatea lor vizitând prieteni sau găsind soluții avantajoase de cazare,
- 600 de lei pentru mâncare, mare parte fiind mâncare gătită în casă,
- 400 de lei pentru filme, bilete la teatru și ieșiri cu prietenii. Maria bugetează separat această categorie, pe care o consideră importantă,
- 350 de lei pe lună diverse alte cheltuieli, inclusiv transportul în comun – respectiv metroul, și hainele – Maria își alege cu atenție garderoba, urmărește reducerile și cumpără mereu haine care se asortează cu restul celor pe care le are.
- 250 de lei are Maria un fel de buffer în buget – o sumă pe care nu o repartizează nicăieri, dar de care știe că va avea nevoie. Un fel de fond de rezervă lunar, care o ajută să treacă peste o cheltuială neprevăzută, fără a se împrumuta sau a apela la economiile. Pe care da, reușește să le facă,
- 200 de lei pentru educație. Aici intră cărțile și unul sau două cursuri pe an – Maria face tot posibilul să găsească variante care să îi aducă un plus din punct de vedere profesional,
- 1000 de lei economisește Maria lunar, bani pe care îi repartizează apoi: 500 de lei într-un cont de economii, cel mai avantajos pe care îl găsește (ia în considerare și taxele și comisioanele aici), 200 de lei în certificate de trezorerie, care au în acest moment o dobândă bună, și 300 de lei într-un ETF pe indicele bursei de la București (un instrument financiar similar cu al unui fond mutual, cu taxe mai mai mici însă, care investește strict în cele mai tranzacționate acțiuni de la bursă). Pentru că sumele nu sunt foarte mari, Maria face investițiile prin rotație (în ianuarie 1000 de lei în cont, februarie 1000 de lei la bursă, martie 1000 de lei tot în cont, aprilie 1000 de lei certificate de trezorerie – calculează cumva pentru ca procentele propuse să fie bifate). Maria știe că nu are cel mai bun portofoliu posibil și analizează constant variantele, dar a văzut cum sumele cresc și constanța și ambiția ei dau rezultate
O să te rog să parcurgi cu atenție cheltuielile fiecărei fete. Am încercat să trec un buget realist – sper că mi-a și ieșit. Sumele sunt medii spre mari, din câte îmi dau seama, raportându-mă la diverse trepte de venit pe care le știu. Mari chiar pentru 28 de ani – dar așa am vrut să fie.
Am făcut calculul de două ori pentru ambele, parcă nici mie nu-mi venea să cred câte poate face Maria, dar aici nu am niciun dubiu – având ca argument experiența personală. Cam așa se întâmplă lucrurile când le gândești bine și le pui pe hârtie. Faci loc în buget. Faci mult loc în buget, după cum poți vedea la Maria.
Diferențele?
- O chirie și cheltuieli împărțite pentru Maria, lucru care nu e deloc rău, pentru că are o colegă cu care poate socializa. Fiecare dintre fete are o cameră la dispoziție, așa că nu putem spune că Ana ar locui în condiții net superioare,
- Facturile sunt ceva mai mici pentru Maria, dar clar poate îmbunătăți zona aceasta. Deci nu putem spune că face economii foarte mari – posibil să consume chiar mai mult decât Ana, dacă ne gândim că ea împarte totul,
- Concediile sunt tot asemănătoare – diferența mică e dată de planificarea mai atentă, dar ambele fete sunt tinere și au venituri măricele, deci nu ar fi justificat să renunțe la ele,
- Zona de mâncare nu e foarte diferită: dacă te uiți, ambele fete au 1000 de lei pentru mâncare + ieșiri în oraș, doar că Maria, a doua, le delimitează, deci se asigură că ele există. Anei, care comandă masa de prânz în general, posibil să nu îi rămână mereu bani pentru a ieși cu prietenii,
- La haine și diverse e un pic diferită structura, Maria fiind aici clar mai conservatoare. Dar și ea are un buget alocat, deci nu putem spune că se lipsește de vreo necesitate. Gândind lucrurile atent, posibil ca ea să scape de grija „cu ce mă îmbrac azi” sau „ce iau pe mine la petrecere”. Probabil că își gândește soluțiile din timp :).Finalul e în schimb interesant. Cu tot bugetul care nu are, în aparență, diferențe spectaculoase, Maria face loc pentru trei categorii noi:
- buffer
- economii și investiții
- educație
Da, în aceiași bani, cu un stil de viață asemănător. Ambele cu ieșiri în oraș și vacanțe, ambele cu același venit. Micile „sacrificii” ale Mariei îi aduc o rezervă lunară, economii consistenete (dacă ne raportăm la perioade foarte lungi putem spune că spectaculoase) și o investiție în educație care probabil va veni cu un venit mai mare, peste niște ani.
Iulia, și cu libertatea? o să mă întrebi. Da, Maria e mai atentă cu bugetul decât Ana, mai frugală în unele zone (deși se poate și mai bine)… Dar e mai liberă?
Păi, putem merge mai departe, către diverse ipoteze.
Să presupunem că ambele își vor pierde mai departe joburile. Nu vor rămâne așa, sunt doar tinere, pregătite și istețe, vor găsi ceva, dar cu 2500 de lei în loc de 4700.
Se vor adapta? Probabil că da. Am vorbit la un moment dat despre capacitatea pe care o avem cu toții de a ne plia pe orice buget avem la îndemână.
Maria va avea însă un mare avantaj, pentru că sacrificiile ei nu vor fi atât de mari. Se va rezuma la a extrage nevoile, cel puțin pentru o perioadă din acest buget (deși posibil să mențină totul la un nivel mai mic).
Ana, în schimb, va trebui să facă schimbări. Pe care posibil să le resimtă – depinde și de ea foarte mult. Există și varianta în care își schimbă mentalitatea și realizează că lucrurile nu stau atât de rău.
Să mergem însă mai departe, și să presupunem că fetele își doresc ceva diferit.
- Ambelor nu le e bine la job și trebuie să facă o schimbare bruscă. Maria are libertatea de a-și da demisia de la job la un moment dat, dacă lucrurile chiar nu mai sunt ok, datorită economiilor, dar și stilului de viață frugal (care are loc de îmbunătățiri, cum spuneam). La Ana e mai complicat,
- Se hotărăsc că vor 6 luni de pauză, în care să se gândească la viitor, să călătorească, fie și în variantă work&travel, că bugetul nu permite altceva. Da, Maria e și aici avantajată și are clar mai multă libertate de a o face – inclusiv prin modul în care a învățat să gestioneze totul,
- Își doresc o carieră complet diferită, care necesită o perioadă de specializare (cu costuri!) și chiar de pauză de la job. Din nou, Maria are libertatea de a o face
Totul cu ajustări de bun simț ale bugetului lunar.
Despre asta e vorba. De-asta insist atât de mult, inclusiv cu ideea de a-ți face un buget și a analiza lunar, trimestrial, ce se întâmplă. Pentru că ȘTIU care e efectul. Pentru că am fost Ana, pe la 25 de ani și cu alt nivel de venit, dar nici măcar nu contează asta, puteam construi și pe acela foarte bine :). Pentru că știu că diferențele nu sunt mari, la nivel de stil de viață.
Parcurge cu atenție cele două structuri de buget: Poți spune despre Maria că își refuză micile plăceri ale vieții? Eu aș zice că Ana e în dezavantaj, mai mic pe termen scurt, imens pe termen lung…
Frugalitatea vine cu o bună bucată de libertate, pe care o înțelegi odată ce depășești niște etape și niște limitări. Și, poate, nici nu am vorbit aici despre frugalitate, ci doar despre un buget bine gândit, raportat la lipsa acestuia.
Tu ce părere ai?
o femeie says
Nici Maria nu mi se pare frugala, ci doar mai atenta: in bugetul ei vad ca are mai multe prioritati in viata si aici ma asemana cu ea. Pana la urma, libertatea se leaga de fericire, daca pe Ana asta o face fericita, why not?.
Altfel, noi tocmai discutaram cu o studenta (cu care fiica mea face engleza, ocazional) si am inteles ca se poate si altfel: sta in chirie in casa mare, cu 5 studenti, da meditatii ocazional pt bani, duce o viatza simpla cand e vorba de haine si mancare, pleaca 3 luni in grecia sa lucreze acolo peste vara.
Off topic, asa de mari sunt chiriile in Bucuresti acum? wow.
Iulia says
O femeie, ai dreptate, si eu spun asta… ca si la Maria e loc mult.
DAr am gandit special pentru că știu că lăsam loc de muulte argumente daca mergeam pe 2000 de lei cu tot cu ieșiri și vacanțe :).
La Ana nu stiu, eu am gandit lucrurile pentru ca ea sa bifeze absolut tot si in varianta Maria, dar mai bine organizat.
La chirii, din cate stiu eu: 400 de euro apartament de 2 camere decomandat cu toate facilitatile zonă bunicică la metrou, 300 de euro zona echivalenta, tot cu toate utilitatile. Tot asa, m-am gandit sa aiba fetele conditii asemanatoare 🙂
Marius says
Au crescut destul de mult chiriile in ultimii 3 ani, in toata tara, nu doar in bucuresti. Cresterea economica PSDului :))))
Iulia says
Da, da. Chiriile in Timisoara sunt asemanatoare – la Cluj am vazut chiar mai mari. O felie mare din salariu merge in directia aceasta in cazul multor tineri.
Anca I says
Pot spune ca si la serviciu te pozitionezi mai natural, mai „fara frica”, atunci cand stii ca nu mai traiesti de la salariu la salariu si ca ai un fond de urgente, investitii, economii….FU money cum se mai spune 🙂
Iulia says
Da, total de acord! Te simti altfel cand stii ca, la o adica, poti sa renunti la o colaborare sau la un job, ca nu depinzi de el.
Cristina says
Maria e fată isteață, nu doar pentru cum își cheltuiește banii, dar și pentru că investește în educația proprie. În afara lipsei economiilor, ce ține mulți oameni într-un job e lipsa competitivității pe piața de muncă: le e teamă să plece pentru că le va fi greu apoi să găsească ceva, nefiind pregătiți. Pe când eram mai mică tata îmi zicea mereu: orice vei face în viață, trebuie să fii atât de bună încât să se roage ei de tine să stai, nu să te rogi tu te ei să te țină acolo. Și am simțit asta pe propria piele când am vrut să plec, iar ei m-au chemat în ședințe și mi-au oferit alternative, inclusiv salariu crescut, pentru a rămâne.
Natalia Dabija says
Felicitari pentru ideea articolului, Iulia. Mai clar nici ca se putea:) Cat despre frugalitatea Mariei, am vazut frugalitatea e interpretata diferit. Cunosc oameni care spun ca sunt impotriva frugalitatii, dar sunt foarte orientati spre economisire (prin mentalitatea de acasa), iar gesturile lor sunt frugale (dupa mine) insa pentru ei nu sunt, pentru ca sunt de parere ca frugalitatea e o zgarcenie. Ca si cum ai trai doar cu paine si apa.
Pentru mine frugalitatea e a taia de unde nu te doare si a-ti lasa spatiu pentru ce e important pentru tine. Ceea ce a facut si Maria.
Ma rog, ne incalcim in cuvinte. Conteaza efectul si libertatea, nu cum numim economisirea. 🙂
Cel mai fain e sa economisesti marindu-ti mult veniturile si pastrand cheltuielile cu traiul la acelasi nivel, dar sa maresti veniturile e mult mai greu (trebuie sa te dezvolti si personal si profesional si interpersonal) si necesita, de regula, mai multa munca. Raspunsul e la fiecare, cum e mai bine. 🙂
Elena says
Da, fiecare avem propriile feluri de a vedea lucrurile si suntem si noi într-o continua schimbare. Eu insami, acum cativa ani , ii categoriseam pe cei ca mine acum la zgarciti.
Ma consider frugala, dar nu si cand e vorba de vacante. Dar, cum ziceam, suntem într-o continua evolutie.
Maria face bine ce face, darla Ana ma gandesc ca uneori e bine sa dai cu capul de pragul de sus ca să-l vezi pe cel de jos, asa ca nu stim ce o sa se intample cu ea peste cativa ani 🙂
Cristi says
Cred că acest împărțit pe care îl practică Maria merge până la o vârstă, pe urmă chiar ai nevoie de libertate. Niciun buget dintre cele două nu este greșit, dar îmi place că ai subliniat nevoia unor bani de-o parte în caz că vrei să renunți la job și să acuți altceva. Prea mulți nu înțeleg asta.
Ela says
Atat de bun articolul incat i-am dat share pentru cine are urechi sa auda si minte deschisa pentru a invata.Multumim!
Iulia says
Multumesc si eu, Ela!