Când am început să scriu pe acest blog, visam în principal să am parteneri de discuție.
Scriam chiar despre acest lucru, în acel prim articol către care mă întorc constant, pentru că este și a rămas un reper pentru mine, chiar dacă au trecut mulți ani de când îl scriam și cu siguranță că m-am mai schimbat în acest interval.
Mă gândeam să revenim un pic la… discuții :).
Vroiam să te întreb astăzi despre metoda de economisire care a funcționat cel mai bine pentru tine. Cea care ți-a permis să începi. Sau să mergi mai departe.
Despre cel mai important sfat de economisire pe care l-ai da cuiva, de exemplu, dacă nu ar ști ce să facă și de unde să înceapă. Cel care a funcționat cel mai bine pentru tine.
În ceea ce mă privește – cred că mă repet un pic – întotdeauna am considerat că ideea de a mă plăti pe mine mai întâi a funcționat cel mai bine. Acea sumă de bani care ar fi plătită înainte de orice – de facturi, de cheltuieli curente, de spune tu ce ar mai trebui plătit imediat ce iei salariul. Sumă de bani pe care eu chiar așa am denumit-o: o factură, dar pentru tine.
Un procent din venituri, mai mic sau mai mare, în funcție de cât de mari sunt veniturile, dar și de cât de mult antrenament ai în această direcție. Antrenament să economisești fără frustrări, vreau să zic, că aceasta e ideea mea mereu :).
Schimbarea aceasta pe care am făcut-o la un moment dat este cea mai importantă cu siguranță, nu doar pentru că am reușit să adun niște bani, ci mai ales pentru că am reușit să văd că se poate și că banii chiar pot fi și economisiți, nu doar cheltuiți.
Se spune că atunci când vrei să adopți un obicei, sau să schimbi ceva în comportamentul tău, e bine să începi cu un lucru care-ți este la îndemână și – foarte important! – acel lucru să fie cum nu se poate mai simplu de aplicat. Apoi, poți începe să îmbunătățești, să testezi lucruri noi…
Așa că… o factură doar pentru tine, inițial la un nivel rezonabil (chiar și 1% din venituri, atunci când ești la început), mi se pare un prim pas ideal spre o viață mai organizată din punct de vedere financiar.
Tu ce părere ai? Ce a funcționat cel mai bine pentru tine? Ce sfat ai da în momentul acesta unui bun prieten, de exemplu, care ar avea nevoie de un pic de ajutor pentru a porni?
Mihaela says
Sa se plateasca intai pe el. Asta e singura metoda care functioneaza la mine in acest moment.
IRINA says
În momentul când intră salariul în cont, o sumă (procentul este variabil) rămâne acolo orice ar fi. Doar în cazuri excepționale mă împrumut de acolo. Luna asta a fost 10% procentul, depinde de lună și cheltuieli. Sunt mulțumită și merg înainte. Mulțumesc pentru articole, discuții, idei.
Iulia says
Cu drag, Irina! 10% e un procent bun si cel mai important e ca esti tu multumita de ceea ce iti iese 🙂
Caruta Cu Bani says
La mine a fost mereu vorba despre o motivatie puternica de a ajunge sa imi permit ceva sau sa ating un scop bine definit. Odata ce am avut motivatia, metoda nu a mai contat.
Cand eram student am strans cureaua la maximum din bursa un an de zile sa-mi permit inelul de logodna pentru cea mai superba femeie care avea sa devina ulterior de departe cea mai superba sotie 🙂
Apoi traiam de pe o zi pe alta caci dintr-un singur venit vai de el trebuia sa platim chirie , mancare etc + sa imi sustin sotia financiar sa isi termine studiile. Asa ca am strans iar cureaua, motivatia fiind sa avem un fond de rezerva in caz ca raman eu fara job.
Cureaua a fost din nou stransa cand voiam sa am bani sa ma mut in strainatate.
Astazi nu mai strang cureaua voit, dar faptul ca atat eu cat si sotia provenim din familii sarace (ea in mod special), ne face sa fim economicosi inconsitent, desi am ajuns sa avem mai mult decat ne-am fi imaginat vreodata cand eram mai tinerei.
A da, apoi motivatia era sa devenim independenti financiar in Romania (desi locuiam in Belgia). Dupa ce am atins-o, motivatia este sa devenim independenti financiar in Luxembourg, insa repet, astazi nu mai simtim ca facem niciun efort psihic in acest sens.
Iulia says
Da, da, ce bine ai rezumat: mai intai faci un efort constient pentru care ai o motivatie puternica, dar de la un moment dat nu mai simti vreun efort, lucrurile vin de la sine.
Cumva eu asta mi-am dorit sa „dau mai departe” prin acest blog: sa reusesti sa elimini cumva banii ca problema, sa ramana un mijloc, iar viata sa ti-o conturezi in jurul altor lucruri.
Natalia says
Pentru primul și cel mai important pas a fost evidența veniturilor și cheltuielilor. Până să văd clar unde mi se duc banii, simțeam acel disconfort când tăiam din cheltuieli. Când am văzut că banii se duceau pe lucruri care nu-mi aduceau bucurie, a fost simplu să renunț. Am început cu puțin și pe parcurs am tăiat până am ajuns la lucrurile importante pentru mine. Acolo m-am oprit. E ca și cu metoda Konmari, mai întâi aduni toate lucrurile din casă pe podea ca să le vezi, apoi sortezi și arunci ce nu îți mai trebuie. Numai că arunci cheltuielile, nu lucrurile pe care le-ai cumpărat deja.
Puternică paralela asta cu declutter-ul ( sunt mândră de mine 🙂 ), trebuie să o exploatez.
PS: Ce mă uimește pe mine cât de puțin ți s-a schimbat stilul de scriere din 2011 încoace. E prima oară când citesc acel prim articol. Ori l-ai editat? 🙂
Iulia says
Eu recunosc ca am perioade cand nu tin o evidenta foarte stricta a cheltuielilor :). Bine, ele sunt impartite pe categorii, dar atata timp cat categoria „buget personal” sau oricare alta ramane in buget fara probleme, nu stau foarte mult sa analizez ce se intampla.
Dar am avut nevoie de niste ani in care lucrurile nu au stat asa: am notat fiecare banut in parte.
Acum analizam doar ce iese din normal.
Natalia, articolul e formatat din nou la un moment dat (atunci nu scriam cu bullets si nici poze sau subtitluri nu puneam), dar textul e cel original.
Natalia Dabija says
Da și noi am ținut la un moment dat – vreo 2 ani și apoi am renunțat că nu îmi aducea nimic nou. Acum am început să ținem iar evidența ca au scăzut veniturile (pentru că am ales să nu mă întorc la vechiul job și am luat-o de la zero cu freelancingul) și vrem să optimizăm mai bine, plus vreau să văd cheltuielile pe care le am cu noul proiect, blogul adică. 🙂
Ideea e că evidența cheltuielilor e un bun punct de pornire.
Elena says
Eu tot n-am o metoda sau poate asta e metoda mea: de a nu imi dori și cumpara lucruri. N-am buget, tin doar evidenta cheltuielilor. Pe ianuarie am fost uimita sa vad ca ne-au ramas la sfarsit de luna cam 40% din venituri. Nu e o regula, dar asa s-a nimerit. Nu facem niciodata economii la mancare si de fapt nu am impresia ca facem economii in general, desi rezultatul arata ca facem 🙂
Mihaela G. says
1.De schimbat un euro.
2.De pus de la inceput 5-10 % deoparte!
Irina dulce casa says
pun deoaparte din prima si cheltuiesc restul :)), asta e singura metoda.Probabil daca as fi doar eu cu sotul ar fi foarte simplu sa facem economii mai mari, dar cand ai copii totul se complica.Totusi vreau sa zic ca nu e imposibil, trebuie doar sa vrei cu adevarat sa strangi ceva, cat de putin.
Iulia says
Da, sunt total de acord că lucrurile stau complet diferit în familiile cu copii. Dar, așa cum spui și tu, se poate, chiar dacă se ajustează nivelul în funcție de situație… În cazul acesta acel fond de rezervă poate fi chiar mai important, o pierdere de job sau o problemă de sănătate (fie ea și minoră, dar știm câți bani se duc la farmacie și pentru o răceală) pot destabiliza complet bugetul.
Natalia says
Și da, și nu. Din experiența mea cu 2 copii, cele mai mari cheltuieli nu sunt legate acum de ei, ci de noi. Am avut cheltuieli cu grădinița privată, dar am ales să îi dăm pe amândoi la stat. Nu zic că a fost ușor să facem asta sau că nu am tremurat la fiecare decizie/răspundere. Zic doar că, dacă i-aș fi dat la grădi privată tot cheltuiala mea ar fi fost (nu a lor). În sensul că ar fi fost din cauză că nu vreau/nu pot eu să îmi asum un risc, nu pentru că ei ar fi avut nevoie de ceva anume. Da, mi-am asumat un risc. Rezultatele o să le vedem în timp. 🙂 A cheltui mai puțin e legat după mine și cu asumarea unor riscuri. E într-adevăr mult mai ușor să iei decizii când nu te limitezi deloc la bani, dar ne permitem oare asta? Mă refer, pe termen lung.
Nici cu jucăriile sau hainele nu am multe cheltuieli. Jucării luăm rar, iar haine doar când au nevoie (nu când îmi place mie tot ce văd pe rafturi 🙂 ).
Singurul domeniu unde se simte diferența mare e la călătorii. 2 e mai mic decât 4, indiferent ce ai face. 🙂 Deci costurile cu biletele și cazarea aproape se dublează.
Irina dulce casa says
Natalia, eu am 4 copii, cea mare face 15, cea mica are trei, restul sunt intre.Cand copiii erau mici si cheltuielile legate de ei erau mai micute :)). Acum , cu trei copii la scoala e mai complicat- haine, transport, diverse excursii si activitati cu scoala, rechizite, meditatii, cartele de telefon, zile de nastere ale colegilor, hobby-uri,etc. .Mancare si alte cheltuieli nu mai zic, ca se subintelege :)).Calatoriile si iesirile in familie nu mai zic cat costa, trebuie sa fim creativi ca sa iasa totul bine :)).Slava lui Dumnezeu pentru toate!sanatosi sa fim!
Elena says
Da, asa e si la noi, cand cresc copiii, cresc si cheltuielile.
As adauga la ce zice Irina pt copii: mobila (pt ca acum chiar suntem in plina distracție de cumparat pat saltea, comoda…) , iar cand cresc vin cheltuieli cu studiile, chirie, etc.
Iar vacanțele: cand treci de la 2 la 3 copii simti diferenta, apoi inca o data cand cei mari nu mai au tarif de copii. Asa ca imi imaginez cheltuielile cu 4.
Natalia says
Da, cred și eu că e mai greu cu copii mai mari. Eu am scris cu comentariul Iuliei în cap, comentariu care părea mai pesimist.
Irina dulce casa says
ha, imi place ideea cu 1 euro :))
Diana says
Noi avem un excel in care am trecut platile (facturi, ipoteca, abonamente diverse) – sunt cam fixe, nu variaza semnificativ, o suma lejera pt diverse, unde intra neprevazute/haine /vacante /sa ne traim viata cum ar veni si veniturile, o formula simpla si rezulta ce ne ramane, cam aceeasi suma, o transfer in ziua de salariu in contul de economii
Cand am avut un obiectiv gen avans pt casa sau fond de rezerva, fondul pt diverse pleca tot la economii, am taiat si facturi si abonamente (acum avem Spotify si Netflix si etc, atunci nu se punea problema), in vremurile alea economiseam si 60-70% cred, dar nu vreau sa traiesc asa
Anul asta avem alte prioritati financiare, insa de anul viitor vrem sa incercam sa reluam partea cu economist 70% si sa achitam ipoteca in 3 ani. Nu stiu daca ne tin nervii, dar ne lipseste o provocare practic :))
ela says
De departe cea mai importanta metoda e suma de bani pe care o pun deoparte din venitul total, mare mi-a fost supriza dupa ce am inceput jobul 2 sa vad ca am ajuns la un procent de 52% din total.yuppy!
Dar economii importante mai fac pentru ca:
-imi tin evidenta cheltuileilor, stiu cati bani am in traista, de cati am nevoie pentru lucruri de baza, cati mai pot cheltui
-programarea achizitiilor ce pot fi amanate, evaluez bine ce am nevoie iar cand gasesc produsul/serviciul potrivit caut in cat mai multe locatii(pe internt), de multe ori astept pana cand prind o oferta/reducere etc
-am preferat multe lucruri sa le fac eu pentru a nu plati in plus, de ex cosmetica, manichiura, decoratiuni pentru casa, reparatii etc
-evit cheltuielile ce pot fi evitate: cadouri scumpe, participarea la prea multe nunti/botezuri, iesirile dese la restaurant, folosirea frecventa a masinii, etc
-educatia financiara si dorinta continua de evolutie, fara toate cunostintele acestea nu as fi avut acest comportament constient
Iulia says
Super, Ela, tocmai ai facut un rezumat al „sistemului” tau! Nu stiu ce contributie a avut blogul la acest sistem, dar ma bucur atat de mult cand vad ca lucrurile merg pentru cineva 🙂
Cred ca odata ce dobandesti acel comportament constient despre care vorbești și tu, sistemul se formează cumva, incepem să căutăm soluții și – deloc surprinzător – le și găsim.
Anca I. says
Schitat un buget inainte de inceputul lunii (rate, utilitati, mancare, altele) si tot ce ramane trecut imediat intr-un cont separat ca si „economii”. Asta functioneaza la noi. Plus ne pacalim singuri si avem un cont in care ni se transfera automat in fiecare vineri cate 100 de lei de la fiecare si cand ramanem complet in pana apelam la „contul de vinerea”. Iar cand ramanem complet complet in pana apelam la alocatia copiilor, dar asta se intampla o data pe an sau o data la doi ani. Dar sub nicio forma nu ne atingem de „economii” care mai devreme sau mai tarziu se transforma in investitii.
Roxy says
Să își stabilească un procent din salariu pe care îl poate economisi și să îl vireze lunar într-un cont separat, sau să îl facă depozit. Dacă are datorii în euro atunci acei bani ar trebui schimbați în această monedă.
o femeie says
Sunt prima si cea mai importanta factura, la salariu ma platesc pe mine (si transfer intr-un cont de economii).
Restul e disciplina.
In perioadele cu target clar (concediu nu stiu unde, avans de locuinta) satisfactia acestora diminueaza din nevoia de a cheltui pt distractii.
Ce nu as diminua: din calitatea alimentatiei – sanatatea depinde de asta. Mancam simplu, cat se poate bio, majoritatea de la producatori locali (nu certificat bio dar sunt cu gust) – de bun simtz.
fiordaliso says
Cred ca s-a cam spus tot 🙂
Intre 40-50% mergem si noi cu economiile, factura pentru noi e prima si in rest merg pe rutina si constat ca ne-am format in ultimul timp obiceiuri bune. Cheltuim putin pe haine pentru ca nu ne intereseaza ultima moda, preferam sa ne simtim bine in haine din materiale naturale si sa renuntam la ele doar cand se uzeaza. Din fericire nu ne atrage shoppingul, ni se pare timp irosit amandurora. Cosmetice putine si multe produse naturale (aka din bucatarie) pe post de cosmetice, oja tot timpul (nu semi, nu false) si machiaj minimal uneori, si asta pentru ca asa ma simt eu bine si nu din dorinta de a face economii. Parfum da, dar am tot primit si nu am cumparat de ani buni. Pe sotul meu il tund cu masina de tuns, a costat 80 de lei si o folosim deja pe plus, eu ma vopsesc singura si uite iar economii. Repet, sunt lucruri care ne fac placere, nu as avea nervi sa stau cu orele in nici un fel de salon.
In general avem un stil de viata mai simplu, poate plictisitor pentru unii dar cu multe satisfactii pentru noi. Detestam statul la masa in restaurante si preferam iesirile la padure (avem una foarte aproape de noi si putin frecventata), citim, ne intalnim cu prietenii la o cafea sau o prajitura (facute de mine) la noi acasa.
Am avut la un moment dat o „trezire” cand m-am vazut inconjurata de o gramada de lucruri inutile pe care cheltuisem bani buni, am reusit sa vand cateva evident mai ieftin decat le-am cumparat, am dat multe si am aruncat multe, si cumva simt acum ca am mai multe decat inainte. E foarte ciudat, nu doar ca nu imi lipseste nimic dar nici nu imi mai doresc atatea. Si uite-asa raman bani pentru lucrurile pe care ni le dorim cu adevarat, in principal vacante si o casa pe pamant. Pamantul am reusit sa il avem, urmeaza incet-incet si casa!
Candva am tinut si evidenta cheltuielilor dar am renuntat cand am observat ca nu prea sunt deraieri, buget nu am facut niciodata pentru ca asa m-as simti incorsetata. E ca la cura de slabire la noi cu bugetul, daca stii ca nu ai voie atunci iti doresti 🙂 asa ca mergem mai bine fara.
Da, noi nu avem copii, dar vad aici exemplul Elenei si al femeii, ele imi vin primele in minte, si imi aduc aminte de cum am crescut si noi cele un pic mai trecute de niste ani 🙂
Marius says
Ignor marirea de salariu. Sau cel putin o parte din ea. Este cel mai bun mod de a nu-ti creste cheltuielile o data cu veniturile.
Razvan Stan says
Pentru mine a functionat ideea de a pune de o parte in fiecare luna o suma fixa rotunda, a fost un factor motivator mai mare decat daca as fi pus procentual. Cand stiu exact pentru ce vreau sa economisesc, ce suma si pana cand, totul devine mult mai simplu.
Evidenta cheltuielilor, a fost un alt factor, dar nu in sensul de a ma limita ci de a putea vedea cum pot sa le optimizez, de unde as putea sa cumpar data viitoare aceleasi produse la un discount mai mare, ma refer aici la cheltuielile marunte de zi cu zi. Banii care ii salvez de aici, nu ii pun deoparte, ci imi iau diferite chestii marunte de consum care mie imi cresc calitatea vietii.
Eu merg pe principiul ca decat sa scad cheltuielile drastic incat sa ma frustrez, mai bine trag de mine si mai fac ceva extra astfel incat sa am un surplus de bani si sa acopar acele dorinte. Prefer sa lucrez 1-2 luni la un proiect care sa-mi aduca niste bani in plus pentru concediu, decat sa merg undeva mai ieftin doar pentru a ma incadra in buget.
Docloud says
Cred ca este foarte important sa-ti stabilesti intai un obiectiv pentru care sa faci economii. In functie de acesta iti poti seta si metodele de economisire. Noi economisim pentru studiile copilului care urmeaza sa inceapa facultatea in strainatate. Metode aplicate: Nu concedii, Nu cheltuieli inutile, Nu cam tot ce se poate sa fie cu Nu.