Am luat o pauză neobișnuit de lungă pentru acest blog, dar m-am întors și am o mulțime de subiecte notate pentru perioada următoare… așa că merită să îmi faci o vizită la cafeluța de dimineață :).
E o toamnă blândă la Timișoara – și cred că prin toată țara, genul de vreme la care eu cel puțin visez mereu – nici prea cald, nici prea frig, numai bine de colindat… Și se pare că lucrurile vor sta la fel cel pentru o perioadă, ce bine!

Iar încep cu lucruri care nu au legătură cu meniul săptămânal, poate că voi reîncepe să scriu duminica, sunt parcă mai potrivite atunci… La subiectul zilei, tot foarte simple sunt planurile mele, pe care le trec mai jos:
Luni
Ciorbă de văcuță
Salată cu de toate
(am o bucățică de carne fiartă de vită,
ceva castraveți murați, ceva gogoșari și văd ce mai adaug)
Marți
Ciorbă de văcuță
Mâncare de linte
Miercuri
Supă de legume
Mâncare de linte + orez fiert
Joi
Supă de legume
Macrou cu legume la cuptor
Vineri
Supă de conopidă
Cartofi simpli la cuptor cu rozmarin
(și salată de spanac vreau, dacă găsesc)
În ultimul timp am tot încercat să mă încadrez pe ideea de supe / ciorbe vegetariene, cu rare excepții + felul 2 cu carne, iar joia cu pește…
Ieri am urmărit o emisiune la TV despre peștele de apă dulce, care în vestul Europei cel puțin nu ar fi consumat, apele dulci fiind mult prea poluate. Lucru care m-a pus pe gânduri cu privire la ceea ce considerăm noi sănătos – peștii de apă dulce mi se păreau printre cele mai OK alimente de consumat. Uite că nici aceștia nu sunt tocmai OK, nu știu dacă situația e aceeași în România cu poluarea, dar ceva îmi spune că da. Iar metalele grele – căci ele sunt problema – sunt cum nu se poate mai periculoase. Rămâne peștele oceanic cât mai mic ca dimensiuni.
Tu ce planuri de meniu ai pentru această perioadă?
O săptămână minunată îți doresc!
Meniul tau e simplu ca de obicei.Pentru ca a trebuit sa ma incadrez intr-o suma foarte mica la cumparaturile ptr saptamana aceasta,voi incerca sa fie simplu si la noi.Avem ciorba de perisoare,fritata cu cartofi,mazare,mancare de naut.Vom mai avea o supa de legume si probabil varza la cuptor.Sunt curioasa daca o sa ma descurc asa fara sa mai cumpar ceva major.Carne am in congelator doar pentru sot.Eu si copilul mancam fara carne.In rest dimineata sandwich-uri si cereale iar seara inca nu stiu.Ce vrea fiecare in limitele din frigider.
Lore, unul dintre avantajele meniului este ca iti permite sa optimizezi costurile in general, dar si sa le diminuezi destul de mult atunci cand decizi. Cu un plan, nu vei face rabat foarte mult de calitate – de cele mai multe ori deloc. Asa ca eu sunt convinsa ca iti va iesi 🙂
Si „La multi ani” de ziua ta, cu un pic de intarziere! Te imbratisez, tot ce-ti doresti sa ti se indeplineasca!
Multumesc mult!
bine ai revenit! Am dat un F5 pe aici din cand in cand 🙂 ca poate, poate….
Si eu construiesc meniul ca tine: supa, salata (vegetale, ca sunt in sezon si ieftin) si las pe ici/colo carnea.
Cu pestele de apa dulce, o sa aduc comentariile din ce stiu eu:
– occidentul este mult mai aglomerat uman decat romania. Si mai poluat.
-occidentul are un istoric de industrizare agresiva mult mai veche decat romania (romania a inceput industrializarea agresiva si haotica prin anii 1960, boom-ul a fost multumita imprumutului FMI, gandeste te ca Anglia dinainte de 1800 a trecut prin asta, a acumulat ceva poluari ) .
-romania, in afara a 4-5 orase, are una din cele mai bune rate a calitatii aerului deci MINIM poluare.
-nimic nu e perfect, ideea e sa comparam si alegem varianta cea mai prietenoasa. Daca alternativa e carne de supermarket, atunci cred ca pestele de apa dulce e mai „ok” decat carnea de supermarket.
Si as putea vorbi mult timp despre asta 🙂
P.S. vin in Bucuresti, o sa mananc…pastrav romanesc 🙂
Da, daca stau sa ma gandesc ai mare dreptate cu pestele romaneasc.
In context mai larg, ideea era ca unele din restaurantele noastre aduc/cumpara peste de apa dulce din vest – si ca a sporit mult numarul intoxicatiilor cu mercur.
Atat cat am prins – era vorba despre o retea de braconaj, care aduce peste pescuit in Europa de vest. Cum nu mananc peste la restaurant niciodata, nu m-am simtit expusa, dar m-am gandit ca si Dunarea noastra trece prin tari industrializate si poate nici pestele nostru de Delta nu e tocmai ce trebuie.
Acum… nimic nu e perfect, cheia e mereu in echilibru. Eu am descoperit intr-un context diferit ca am ceva mutatii genetice care au legatura (si) cu incapacitatea organismului de a elimina toxinele – asa ca sunt mai atenta la chestii din astea. Pe de alta parte, pestele nu imi place in mod deosebit – mai putin cel pescuit in Delta si macroul – m-am gandit ca si asta poate fi o adaptare a organismului (desi realizez ca merg departe cu presupunerile).
In fine, revenim la echilibru 🙂
(eu am alergie la metale, asa ca subiectul nu mi-e indiferent, asa ca revin cu mentiunea ca echilibrul e cheia!, ca fiecare are echilibrul lui si nevoile lui, corpul stie sa zica dar noi nu mai stim sa ascultam, un bun indicator este sanatatea si energia, si ca cel mai bun pas in situatie de boala e de eliminat ceva-urile cauzatoare, si nu de adus altele in viata noastra )
Cand vii la Bucuresti? Mi-ar placea sa ne cunoastem 🙂
miercuri.
blind date? :))
Mi-ar fi placut :). Sunt in Tm saptamana aceasta… poate mai incolo, sper sa ajungem si noi la Brx in 2019
Nu stiam asta cu pestele, dar nici nu prea mananc peste.
Eu nu cred ca Romania nu-i poluata, ci ca nu se masoara asa poluarea ca in vest. Pentru ca noi simtim f f tare la Cluj mirosul de gaze de esapament, care aici nu se simte. La fel si apa acolo are un gust puternic de clor, iar filtrul nostru ia de vreo 5 ori mai mult timp ca sa o filtreze. Plus ca in Romania se folosea cu mult avant DDT-ul, mult dupa vremea cand aici era deja interzis.Ce am vazut la televizor e ca peștele Pangasius care e crescut in delta Mekongului e extrem de poluat.
Altfel la subiect: fac o supa de dovleac, scot ceva de la congelator pentru luat la pachet si vad miercuri ce mai fac in functie de ce gasesc la piata.
Imi pare rau sa te contrazic , dar controale sunt, este un plan de monitorizare pentru reziduuri , stam foarte bine, doar ca la noi promovarea se face …invers. Se bat tarile europene pe produsele noastre exportul sufera insa de…politica. Apa se trateaza uneori prea mult din exces de zel, n-are legatura cu poluarea. Iar cresterea intensiva a pestelui de apa dulce are putina legatura cu gazele de esapament. DDT -ul este interzis, se monitorizeaza strict. Se mai identifica, dar rar.
Pai n-are de ce să-ți para rau ca ma contrazici, din discutii de-astea ne imbogatim cu totii.
Eu ziceam de monitorizarea aerului, ma indoiesc ca sunt statii de testare, Clujul e dar ca un oras cu aer super curat, cand te tii de nas de la atata poluare.
Si toti muntii aia de gunoaie de pe langa orase tot poluare e.
Eu la ape stiu ca cu cat contaminarea bacteriana e mai mare, cu atat mirosul de clor e mai puternic, asta la cantitati egale de clor adaugat.
Dar probabil, cum zice o femeie, totul e mai degraba concentrat in cateva orase.
In Franta stiu ca apele sunt puternic poluate de la antibiotice si diverse tratamente (anticonceptionale, chimioterapie, antibiotice). In Romania femeile nu luau anticonceptionale de prin anii 70 🙂 si nici nu asta e regula, deci dinspre partea asta e mai putina poluare. Am facut un curs de calitate a apei si acolo m-am ingrozit de cate am aflat, ca nu stiam de PCB-uri si cat sunt de persistente sau de cum pestii au devenit hermafroditi de la poluare. Asta cu pestii legat si de faptul ca tot insistam pe drepturile homosexualilor, dar nu ne punem intrebarea de ce sunt mai numerosi in ziua de azi. Sau de lupta anti cancer care inseamna doar depistare, dar nu vedem in amonte de unde si de ce vine.
Elena, exact, cateva orase si atat!
La tara sunt putini cu masini, iar zonele de deal si sub munte (pe unde sunt lacuri) sunt cu paduri si e un aer minunat si nu dens populate (comparand cu belgia, olanda, anumite zone ale frantei sau germaniei….).
Pesticizarea excesiva a agriculturii a dus iar la inoxicarea cu nitriti si nitrati a panzei freatice, dar din nou e un avantaj ca nu se face peste tot agricultura agresiva (prin sud auzit de cateva cazuri). Din cazurile citite de mine in presa am vazut rapoarte ca dozajul acceptat e depasit de 4-5 ori, nu am nimerit niciun articol cu cifre mult mai mari. Altfel, lacurile cu nitrati/nitriti duc la o explozie de alge si situatia se reglementeaza in cateva saptamani 🙂 deci na.
In meniul saptamanii avem asa:
– supa de rosii si ardei cu orez
-salata de varza verde si pui la oamala minune
-salata de sfecla rosie si peste marinat
– mere pere gutui si nuci de la curte. E o abundenta de fructe anul acesta, cum n-a fost de mult!
Am facut compot pentru iarna – gutui cu scortisoara si vanilie – si dulcele preferat in aceasta perioada este crumble de mere.
O saptamana minunata!
Elena, pt crumble de mere inabusi un pic intai merele, ca sa nu isi lase multa apa? am facut si eu sambata prima oara crumble, cu visine (din congelator, le-am lasat la dezghetat si f usor stors apoi). Trebuie sa mai lucrez un pic la coca de crumble, ca mi-a iesit un pic cam …hmmm…nisipos as zice, cred ca am exagerat cu untul.
nu am nimic ramas gatit din weekend si niciun plan pt sapt asta … si va fi o saptamana cu ceva ore suplimentare la munca si ajuns tarziu acasa.
asadar…dc ma gandesc la ce am prin frigider/camara ar iesi de:
– gratar de vita cu fasole verde trasa la tigaie – plus un orez basmati simplu
– spanac frecat cu lapte, plus mamaliga si ou ochi
– tortellini umplute cu ricotta si spanac ( cumparate asa), la care fac un sos simplu de rosii
– seara de ‘fiecare ce vrea’: masline, o salata de icre (dc imi si iese ok), branzeturi de vreo trei feluri, rucola&rosii, struguri, prosciutto, poate si niste cartofi prajiti
– avocado rosii ceapa telemea
– hummus cu lipii si salata