Decembrie vine cu o nouă provocare și sper, iarăși, să mi se alăture cât mai multă lume. E despre bucurie provocarea acestei luni și nu are prea mult a face cu banii, mi se pare însă cea mai potrivită pentru decembrie.
Aș vrea ca provocările fiecărei luni să reprezinte ceva pentru persoanele care se alătură, când știi că faci un lucru împreună cu alte persoane este un pic diferit, ai parcă mai multă putere și motivația crește. Eu cred în puterea care se construiește, adică mă aștept ca în timp din ce în ce mai multe persoane să vadă beneficiile unor lucruri în aparență mărunte, dar destul de bine gândite dinante de mine, așa cum sunt aceste provocări lunare, și să li se alăture.
Provocare de decembrie, așadar
Luna decembrie ar trebui să fie, după părerea mea, mai puțin despre cadouri și așteptarea lor și mai mult despre oamenii din jurul nostru, aflați mai aproape sau mai departe.
Am intitulat gesturi mici această provocare și o să încerc să o definesc cât de bine pot.
Pentru a face o bucurie, nu este nevoie să investim mereu mulți bani, dar deseori sărim peste mici bucurii pe care le putem face pentru că așa e viața acum: rapidă, fără prea multe momente de respiro, cu excepția cazului în care reușim chiar noi să le plănuim.
Pentru decembrie îți propun să te oprești un pic și să te gândești la oamenii din viața ta (și nu numai) și să faci un gest mic, acel gest care însă îi poate face o bucurie.
Prietenilor și rudelor de departe le poți trimite o felicitare sau o carte poștală în loc de banalul email sau SMS, dacă reușeai să îl trimiți și pe acela.
Mamaia de la etajul 3 poate primi un ceai fierbinte însoțit de o conversație.
Pentru mătușa singură și cu pensie foarte mică putem face un pachet pe care să îl primească în această perioadă. Gestul poate fi mic pentru noi, pentru ea însă… poate însemna să se descurce mai bine în perioada sărbătorilor.
Mătușa pe care doar o sunăm de sărbători poate și ea să primească o vizită, fie ea și foarte scurtă, dacă nu avem timp.
Copilul care tânjește mai mult după prezența noastră poate să primească o după amiază petrecută în oraș cu părinții, iar surpriza ar fi cu atât mai mare dacă nu se așteaptă la acest lucru (nu te învoiești în fiecare zi de la serviciu pentru a-i spune copilului că aveți după-amiaza doar pentru voi și puteți merge la film sau unde vrea el).
Putem apoi să fim ceva mai atenți în jurul nostru și cu siguranță că vor apărea gesturi mărunte pe care le putem face pentru ceilalți, cunoscuți sau necunoscuți. Eu ieri am ajutat o bătrânică să treacă strada și m-am ales cu o privire care mi-a înseninat ziua.
Deseori cobor însă grăbită din tramvai și nici măcar nu mă uit în jur, recunosc acest lucru cu tristețe. Luna aceasta (și sper că se va transforma într-un obicei, la fel ca multe din lucrurile care au consituit o provocare pentru mine la un moment dat) mi-am propus să mă uit mai mult în jur și să văd mai des dacă nu pot face un gest mărunt pentru cei din jurul meu.
Poate că nu o să schimb lumea, dar voi avea măcar satisfacția că voi schimba lumea cu care interacționez eu, chiar dacă gestul vine doar din partea mea.
Ce mi-am propus eu
- Am făcut o listă de persoane cărora vreau să le trimit de sărbători o felicitare sau chiar un mic dar. Nu un SMS sau un email, o felicitare pe care o voi scrie cu mâna mea și expedia la poștă,
- O să pregătesc unul sau două cutii de pantofi pentru proiectul ShoeBox. Sunt o mulțime de locații unde pot fi duse aceste daruri și este păcat să nu facem o bucurie unui copilaș în acest mod. Până pe 15 decembrie se pot trimite cutii de pantofi cu mici bucurii pentru copilașii de cele mai variate vârste,
- O să fiu atentă în jur și știu foarte bine că ocazii de a face un bine, mai mare sau mai mic, apar, mai ales atunci când îți canalizezi atenția în direcția respectivă
Da, voi face și cadouri și surprize celor apropiați, dar luna aceasta aș vrea să mă concentrez și pe lucrurile mici, pe relațiile cu oamenii, pe cei cu care-mi este drag, dar nu interacționez cât de des aș dori.
De ce propun o asemenea provocare?
Pentru că este decembrie, pentru că nimic nu se compară cu a dărui, pentru că toate aceste gesturi mărunte ne fac și nouă bine, pentru că uneori oamenii își doresc mai degrabă timp decât lucruri materiale, pentru că avem și noi nevoie să ne convingem de acest lucru…
Pentru că am vorbit de atâtea ori despre faptul că gestionarea corectă a banilor este despre o anumită mentalitate mai degrabă decât despre voință, motivație, perseverență… care au și ele rolul lor, totuși.
Iar parte din dobândirea acestei mentalități cred eu este realizarea faptului că momentele frumoase nu sunt neapărat despre bani, ci mai degrabă despre unele gesturi simple, deseori mici, pe care le putem face chiar noi, de ce nu…
Cum te alături provocării lunii decembrie
Două lucruri am făcut eu și îți propun și ție:
- îți faci un plan cu lucruri pe care le poți intui (fac un shoebox sau ajut aceasta familie, trimit câteva felicitări, vizitez câteva persoane care au nevoie de un pic de companie, mă învoiesc într-o zi de la serviciu și scot copilul în oraș într-un moment în care nu se aștepta, etc),
- deschizi larg ochii în jur, pentru că oricând există posibilitatea să sesizăm un gest mărunt pe care îl putem face pentru cei din jur. Și un zâmbet e un gest mărunt. Eu zâmbesc și mă bucur de fiecare dată când o vânzătoare îmi zâmbește și mă servește frumos
Ce spui? Te alături provocării lunii decembrie?
P.S. Mâine o să povestim și despre provocarea de noiembrie 🙂
Ioana says
Da, da, cum să nu ne alaturam unei provocari atat de frumoase? Pentru shoebox eu o sa aleg (ca de obicei) o grupa de varsta mai mare (14-15 ani). Pentru cei mari sunt atat de putine cutii… majoritatea merg la cei foarte mici dar si adolescentii au inca nevoie de noi.
Cami says
Prezent! Voi face o cutie de pantofi pentru copilasi si mi se pare foarte frumoasa si ideea cu felicitarile. Mie tare mi-ar placea sa mai primesc asa ceva, cred ca si pentru o parte din cunoscutii mei va fi o bucurie…Primes,c de altfel, anual, o felicitare de Craciun de la o prietena care locuieste in Franta si intr-adevar imi aduce bucurie.
O sa fac azi sau maine o lista cu lucruri mici pe care le pot face pentru cei din jur.
DianaC says
Chiar de aseara am inceput sa pregatesc fursecuri asortate pentru a le darui celor din jur, mai apropiati sau mai putin apropiati. Pregatesc hainute si jucarii pe care le duc la scoala sa fie daruite unor copii cu parinti fara posibilitati. Acest lucru il fac periodic si fara ocazii unor copii de la bunicii din vecini. Ochii larg deschisi ii am mereu, fara efort. Si zambete ofer des ca asta este felul meu 🙂
DianaC says
Editez: unor copii, vecini de-ai bunicilor 🙂
Delia says
Minunate gesturi, DianaC!!! Noi am donat prin scoala pentru Hospice Casa Sperantei, am adunat pungi de haine care vor ajunge la biserica locala (copiilor „mei” le voi da jucarii si dulciuri, haine si incaltaminte numai am cum caci au crescut mai mult ca si copilul propriu) si-am donat si voi dona in continuare pentru baiatul unei asistente, recent descoperit cu neo de tiroida la 20 de ani. Vom ajuta familia extinsa cu bani si cadouri. Am multi pacienti cronici, in varsta, singuri si toti ar avea nevoie de ajutor, si zau ca ma apuca disperarea ca nu am cum sa ajung la toti,sa ii vad in zilele acestea. De multe ori, am propriile remuscari ca nu stau la munca mai mult, ca nu stau cu familia mai mult, ca nu reusesc sa fac tot ce mi-ai propus si ca de multe ori sunt cu liste, si cu agenda, si cu aplicatiile din telefon pentru fiecare minut din existenta mea. Pentru al doilea an consecutiv nu ajung la actiunea de Craciun a copilului meu de la scoala…Ce poate fi spus mai mult?
o femeie says
Eu anul asta am oprit shoebox (anii trecuti faceam cate 3-4-5-6 cutii). Am decis sa sustin constant un ong: https://www.facebook.com/asociatiadreptullaviatahuedin/?hc_ref=NEWSFEED
(au un grup closed unde sunt persoanele ca mine, ce contribuie cu cate 20 lei lunar). Ideea mea e ca acesti copii de primit primesc de Craciun din multe locuri, dar au nevoie de ajutor si in februarie etc.
In rest, mai sustin grupul Gestul care a schimbat un destin, tot pt trimis copii la scoala. „Favoritii” mei sunt 3 baieti din judetul Neamt, de la tara, ce merg pana la scoala 6 km, le-am luat an de an incaltaminte.
Elena fr says
Felicitari trimit in fiecare an si mai si primesc! Eu trimit si ilustrate cind plec in vacanta.
O sa ma gindesc ce as mai putea face.
Mihaela Damaceanu says
Ce idee frumoasa, Iulia! Ma voi alatura si eu provocarii. Nu am mai scris felicitari de prea mult timp si am in minte si o completare aici. Insa trebuie sa cer o parere.
Geta says
Da, Iulia, şi eu fac un pachet cu diverse alimente pt. o doamnă singură care ştiu sigur că are nevoie de ajutor !
Maria says
Imi place foarte mult luna decembrie, de fapt cred ca este luna mea preferata.In aceste zile suntem cu totii mai buni, mai aproape de ceilalti ( s-au cel putin asa imi place sa cred).Imi place foarte mult sa primesc cadouri, lucru care ma face sa daruiesc la randul meu , pentru ca
” Dar din dar se face Craciunul ” ……
Ecaterina says
În timp ce citeam mi-au venit câteva idei: sa trimit un mic pachet de care uitasem și felicitări făcute împreună cu copiii. De asemenea, tare mult as vrea sa petrec un timp special alături de copiii mai mari, mai ales cu fetita, separat cu fiecare. Ochii mari si zâmbete!
Andreea P says
ma alatur..Chiar am facut zilele trecute niste pachete cu haine pentru o familie cu 6copii, sper ca s-au bucurat:) e poate cea mai frumoasa luna din an, iar gesturile mici care aduc bucurie in jur sa fie facute mereu, nu doar in luna cadourilor:) Zi buna tuturor cumulte zambete