Chestiunea cu bugetul-acordeon e inventată de mine.
Sper că nu o să râzi de termenul folosit, dar e cel mai aproape de felul cum văd eu lucrurile. Da, dacă te-ai gândit la acel hedonic tradmill (care se referă la capacitatea oamenilor de a se întoarce către un nivel relativ stabil de fericire / sau nefericire după o perioadă, în care s-a petrecut un eveniment major în propria viață), cam de-aici am pornit.
Dar m-am gândit la acordeonul și bugetul nostru autohton 🙂
Cam multi bani pentru un singur cartof…
Am fost ieri la teatru, iar înainte am mers la un suc La Plăcinte. Am stat un pic la povești, și una dintre acestea a fost a prietenei mele A, care îmi spunea că, în momentul în care a schimbat joburile și salariul i-a crescut un pic, nu a simțit în niciun fel această creștere. A devenit însă mai atentă cu bugetul, pentru că de această dată lucra ca independent și urma să își plătească singură taxele la un moment dat.
În urmă cu multă vreme am purtat o discuție asemănătoare, dar inversă. Cu cineva care pierduse 25% din salariu peste noapte. Poate vă mai amintiți că la un moment dat toate salariile de la stat au crescut cu suma aceasta. Se plângea mult, dar constatarea a fost: până la urmă, am scos-o cumva la capăt. Nu aveam bani nici atunci, nu avem nici acum.
După o perioadă de timp, când salariile au revenit unde erau, am întrebat persoana respectivă dacă a simțit îmbunătățirea: Nici pomeneală, a fost răspunsul.
Vorbim despre o diferență de aproximativ 7-800 de lei, inițial în minus, apoi în plus. Într-un an de zile, acești 700 de lei să spunem, înseamnă 8400 de lei. Nu știu cum găsești tu suma aceasta, dar mie nu mi se pare deloc de neglijat.
Și totuși… familia respectivă a putut să se descurce fără ea, și a integrat-o rapid când a revenit, fără a simți diferențe majore.
Pentru că avem capacitatea de a ne plia pe orice buget, după părerea mea, cu condiția ca acesta să depășească un nivel minim, care să ne asigure nevoile de bază – de hrană, îmbrăcăminte și adăpost. Totul la nivel de bază, aici nu intră a doua pereche de ghete sau pizza de la magazinul din colț.
Atunci când nu avem o evidență a cheltuielilor mai ales, orice mărire a veniturilor este integrată rapid de către noi și în maxim 2-3 luni nici măcar nu mai simțim că salariul s-a mărit. La fel se întâmplă și cu micșorarea veniturilor, cu condiția ca, așa cum am spus, să nu fie afectate nevoile de bază.
Cred că cei care au primit măririle de salariu de la stat din decembrie pot să îmi spună dacă am dreptate: dacă la primul și al doilea salariu parcă mai simți că poți lua mai multe cu banii tăi, de la al treilea ai și uitat că ai mai mulți bani decât în decembrie. Un soi de inflație a stilului de viață (varianta engleză a termenului este chiar folosită, la noi puțini conștientizează asemenea aspecte)…
Cum poți folosi ideea de buget-acordeon în favoarea ta, pentru că până la urmă asta e important?
Simplu: în momentul în care ai luat salariul, pui o parte din acești bani deoparte! Nu peste 2 zile, nu. Chiar în ziua în care ai văzut banii în cont, fă acel transfer minune. Sau chiar setează o plată automată.
Da, acel plătește-te pe tine prima dată.
Nu seta de la început un obiectiv total nerealist: nu poți trăi de mâine cu jumătate din cât trăiai ieri și nici nu ar trebui să îți propui așa ceva, în mod forțat.
Dar… dacă setezi un 5%, sau 10% sau chiar 15% și te comporți ca și cum ei nu există o să vezi cum te vei plia exact pe restul banilor rămași și în foarte scurt timp nici nu o să mai simți că au dispărut din bugetul tău. Dă-ți șansa să verifici acest lucru!
P.S. Da, știu că azi scriam despre reduceri, dar adevărul este că toate mi s-au părut cam la fel în ultimul timp. Singura ofertă care merită este, după părerea mea, cea de la Yves Rocher, despre care am scris aici cu apă de toaletă + parfum cadou.
Ai mare dreptate cu articolul asta, Iulia.
Noi practicam de ani de zile viramentul unei sume intr-un cont de economii…doar ca la sfirsitul lunii eram nevoiti sa transferam banii inapoi in contul curent cind contul curent se golea.
Cred ca era un semn ca nu erati pregatiti pentru procentul respectiv si trebuia sa micsorati un pic suma… Si mie mi se intampla, chiar si acum, e drept ca rar si doar daca apar chestii neprevazute, dar in aceste cazuri ne descurcam cu ceva mai putin decat de obicei (incerc sa fac ce pot cu ce avem deja, reducem iesirile…)
eu ti-am povestit cand am inceput sa economisesc am pus 1% si la sfarsitul lunii am scos banii de acolo :)))))))))
Cred ca multi facem asta. Totusi zice sotul ca macar zilele alea cit au stat pe contul de economii ai o dobinda, infima, dar o ai. Asa ca noi transferam multi bani, sa stea acolo citeva zile, dar sa stea.
Foarte potrivita exprimarea cu bugetul-acordeon. Am simtit de multe ori lucrul acesta, si cand veniturile au crescut- si au crescut automat si cheltuielile, si cand s-au adaugat cheltuieli suplimentare pe care initial nu stiam cum le voi integra in buget (gradinita copilului este cel mai recent exemplu). Desi economisim lunar de aproape 5 ani, de foarte multe ori ni s-a intamplat sa intram in acesti bani pana la sfarsitul lunii. Mai in gluma, mai in serios l-am numit “fondul de rulment”. In ziua de salariu puneam banii in cutie, a doua zi incepeam sa ne “imprumutam” 🙂 Totusi, la fiecare 6 luni reuseam sa mai alimentam cate un depozit, deci cumva banii ajungeau. Desi mai avem si acesti bani in casa, am inaugurat in ianuarie plata pentru mine, deschizand un cont de economii la care nu vreau sa umblu decat in cazuri extreme.
noi am trait o perioada dintr-un singur salariu, al sotului
asta ne-a disciplinat si ne-a demonstrat ca putem trai decent cu putin
cand am inceput sa castig si eu, sal meu a mers tot deoparte; inca facem asta si acum cu mici abateri de max 20%
nu stiu daca se va pastra proportia si dupa ce cumparam casa, insa cu sig voi face eforturi in directia asta :))
Interesant punct de vedere 🙂 Din pacate nu il pot aplica deocamdata dar am sa il tin minte in caz de…. :p
Clar avem capacitatea de a ne plia pe orice buget.Doar ca nu ne pricepem.Si pentru asta te avem pe tine.Sa ne sfatuiesti cum.
Am descoperit recent acest blog si l-am citit cu pasiune. Multumesc mult pt sfaturile si experientele impartasite! 🙂
Suntem o familie cu 2 copii si multe datorii, chiar daca avem salarii peste medie. Suntem, din pacate, amandoi cheltuitori, si daca la birou (multinationale) suntem organizati, cu bugetul totul scapa de sub control. 🙁
Voi avea o marire de salariu de luna viitoare si imi doresc (imi impun!!) sa tin cont de ce scfrie aici, sa reusesc sa simt acest lucru fara ca banii sa zboare nevazuti, sa reusim sa acoperim cardurile de credit si sa mai scapam de griji…