Avea bunicul meu o zicală, pe care cred că o au toți bunicii sau părinții noștri și sunt sigură că o știi și tu:
Suntem prea săraci pentru a cumpăra lucruri ieftine.
Am crescut cu ideea aceasta, încă de pe vremea când nu știam prea bine ce înseamnă să fii sărac. O auzeam mai ales când un lucru cumpărat relativ de curând ceda foarte repede, fiind de vină prețul mic plătit pentru acesta.
Păstrez în minte această zicală de câte ori cumpăr câte ceva, doar că experiența pe care am reușit să o adun la rândul meu, a ajuns să nuanțeze acest lucru.
Așa că am ajuns la câteva concluzii vizavi de acest lucru, pe care aș vrea să le împărtășesc astăzi și tare mi-aș dori să aflu și alte opinii cu privire la idee în general, dar și la concluziile mele:
- Sunt anumite domenii în care e bine să mergi pe lucruri de calitate, care te vor ține mai mult. Hainele și pantofii (mai ales cei din urmă), electrocasnicele, mâncarea… pentru toate plătim un preț, dar, în măsura în care ne permitem, dacă găsim ceva de o calitate mai bună, e ok să plătim și un preț mai mare
- Mai scump nu înseamnă întotdeauna mai bun. Cuvântul de ordine ar trebui să fie, așa cum subliniam și mai sus, calitatea și nu prețul. La raionul de delicatese alimentare se vând chestii foarte scumpe, care nu sunt în mod necesar sănătoase, sunt doar scumpe și cel mai probabil gustoase. Multe mărci de renume au adesea produse de o calitate îndoielnică, așa că cel mai bine e să ne interesăm exact cu privire la ceea ce cumpărăm. Să cumpărăm chestii de calitate și nu în mod obligatoriu scumpe. Că uneori sunt și scumpe… avem în față o alegere în acest caz
- Uneori, chiar nu avem nevoie de ceva care durează o viață. Da, dar te ține o viață întreagă, auzeam o doamnă argumentând cumpărarea unui tricou la o sumă astronomică pentru mine, respectiv 750 de lei. Pentru ce mi-aș dori ca un tricou să mă țină o viață întreagă? Chiar nu m-aș plictisi de el? O să am aceleași gusturi și peste 10 sau 20 de ani?
- Și produsele care durează o viață s-ar putea să nu fie atât de rezistente. Am prietene care și-au cumpărat tot felul de lucruri care teoretic durează foarte mult, dar au ajuns la un anumit grad de uzură la un moment dat, necesitând totuși înlocuirea
- Sunt lucruri pe care poate nu le vei folosi, de ce să le iei din start foarte scumpe? În timp am cumpărat sau primit o mulțime de electrocasnice (la ele mă refer în special). Unele mai scumpe, altele mai ieftine. După o perioadă, am constatat că foloseam unele dintre ele, dar altele ajunseseră să zacă în dulap, așa că le-am căutat alți proprietari, în speranța că vor ajunge să fie utilizate. Ce am învățat de aici: să nu mă arunc la un lucru scump înainte de a ști sigur că îl voi folosi. Dacă e un obiect pe care îl înlocuiesc tocmai pentru că l-am folosit foarte mult timp și a ajuns din această cauză la un grad mare de uzură iau în considerare cea mai bună calitate posibilă, fie și pentru un preț pe care îl accept mai greu. Dacă e ceva ce nu am mai avut și îl iau în ideea că mi-ar folosi poate, atunci merg pe o variantă conservatoare, mai ieftină (inclusiv second hand)
- De multe ori, în special în ceea ce privește hainele, am reușit să găsesc lucruri ieftine și de cea mai bună calitate, cumpărându-le la reducere. Da, prețul era mai mic decât al lucrurilor luate din piață de exemplu, și erau de o calitate incomparabilă.
În concluzie, din punctul meu de vedere ar trebui să ne concentrăm nu pe a cumpăra produse scumpe, ci pe a obține cea mai bună calitate posibilă, la un preț cât mai avantajos. Și acest lucru doar în cazul lucrurilor de care avem cu adevărat nevoie.
Tu ce părere ai?
Sursa foto: Stuart Miles/FreeDigitalPhotos.net
La capitolul haine s-ar putea scrie un întreg roman. Un obiect de calitate, și aici mă refer la țesătură și la cusături costă, într-adevăr, mult. Dar oare merită să ”investești” în ceva care este foarte la modă doar un sezon? De exemplu un sacou într-o culoare neon? Părerea mea este că nu. Dar un trench-coat care a fost în trend și pe vremea lui Ingrid Bergman și va fi și peste 20 de ani, da, acesta merită toți banii. Piesele clasice și nedemodabile, merită. Altfel, sunt bune și cârpele 🙂 Este vorba de cost/wear și e bine de făcut un calcul înainte de a cumpăra.
Ioana, nici macar trench-coat-ul acela nu va tine chiar o viata… si ne mai si ingrasam, ni se mai schimba gusturile.
Eu nici macar pe acest gen de haine nu as plati foarte mult.
Am facut eu greseala sa imi iau un trench coat scump, (primisem niste banuti cadou si am zis ca e momentul sa imi iau unul sa ma tina toata viata).
Asadar mi-am cumparat trenchcoatul, a costat cat un sfert din salarul meu , ca sa constat numai la 2 saptamani de la cumparare ca incepe sa se scamoseze.
Nu mai cred in produse scumpe si bune, ori nu le cunosc eu, ori nu mai exista.
750 de lei un tricou? Nici sa fiu miliardara n-as da atatia bani pentru un obiect de imbracaminte, sa nu mai zic tricou. Cu aia 750 de lei iti poti face o garderoba decenta sau iti poti lua echipament de hiking (m-am luat dupa Frugalwoods, m-am apucat de hiking :D) sau cine stie cate alte lucruri mai utile.
Si eu iau lucruri la reducere, cam in orice domeniu ar fi alea. N-am gasit nimic, ieftin sau scump, care sa ma faca sa recumpar ceva vreodata (exceptie – Yves Rocher, au o gramada de reduceri la produse care-mi plac) sau sa ma gandesc ca o sa folosesc acel lucru toata viata. Vorba da, daca ma plictisesc (si sigur o voi face)?
Eu calculez raportul pret/utilizare. De ex. am bocanci de munte, de calitate, luat la solduri, si care ma tin de 6 ani, si ii port in fiecare iarna (si merg si pe jos mult cu ei). La fel, robotul de bucatarie il folosesc de cate ori gatesc, adica de minim 2 ori pe saptamana, ba chiar mai multi pasi o data – deci merita banii investiti; inainte sa iau masina de piine am facut un calcul in cat timp imi scot investitia, etc. (in 40 de saptamani) ; dar conteaza si ce fac cu produsul daca ma plictisesc de el sau daca nu mai functioneaza.
Nu e nicio drama daca poseta de 10 euro mi s-a rupt peste juma de an, chiar daca e singura poseta ce o am. Dar daca se duce frigiderul sufar ca e greu de schimbat (probleme cu transportul in aprt, probleme cu mancarea etc)
De aceea consider ca de calitate merita: frigider, saltele de la pat, incaltaminte, carnea din alimentatie etc. Pt restul, caut ieftin pt ca le schimb usor.
Si inca un lucru: se pot lua produse de calitate fara multi bani. De cand am masina de cusut si citesc, am invatat sa identific ce e calitate, ce va ceda cusatura, etc. – si sincer firma si banii multi nu inseamna calitate!! Si va zic pt ca am cateva haine (2 rafturi in sifonier) ce le port continuu, asa ca vad ca am produse ce degeaba ai firma pe ele (de ex. la H&M nu mai intru).
Eu sunt de acord cu punctul 1 propus de tine. Intr-adevar acelea sunt bunurile pentru care as plati mai mult.
Deși am crescut și eu cu vorba asta am observat ca nu întotdeauna se aplica. Interesant ca de când m-am mutat în UK am observat ca unele produse sunt exagerat de scumpe în Romania comparativ cu prețurile de aici. Așa ca prețul nu întotdeauna reflectă și calitatea unui produs. Să fiu sinceră și la haine de multe ori un preț mai mic nu înseamnă o calitate redusă cu poate doar un producător mai mic sau mai puțin cunoscut care nu expune în mall. Produsele electronice e mai ok să fie ‘de firma’ decât să nu fie pentru ca în general brandurile cunoscute au produse mai durabile, cel puțin din ce am observat. Cred ca e discutabil și de multe ori depinde de la produs la produs. Oricum ideea ca ceea ce e scump e și bun nu e neapărat valabilă, în plus unele produse sunt scumpe din considerente de marketing pentru a ținti un anumit grup de clienti. Am văzut și haine scumpe din materiale îndoielnice de altfel 🙂
Mai trebuie sa ne uitam si ce ascund preturile mici la utilizatorul final. In general sclavie, oameni de pe urma carora se profita. La fel si preturile mari, pot ascunde de fapt costuri de productie fff mici si cu adaus comercial pana la 200% (vezi inclusiv MiniPrix). Eu am investit ceva mai mult in niste tricouri, dar de la niste branduri mai no name, care stiu sigur ca aplica politici de fair trade sau fair reward pt angajati. De asemenea, mi-am cumparat mult timp haine bunicele de la o croitorie de calitate din oras, unde cunosteam inclusiv croitorese care munceau acolo, asadar aveam si un insight despre ce se intampla.
Categoric, pentru lucrurile care se considerar ” o investitie”- mobila, electrocasnice mari, gresie, faianta, aleg ceva mai scump, nu gadget-uri de nu stiu ce fel, sau faianta din Italia , dar aleg o calitatae ceva mai buna si un brand cat de cat verificat pentru ca pe termen lung faptul ca nu repari, inlocuiesti, schimbi, s-a amortizat pretul. Pentru haine este bine sa ai niste piese de rezistenta- cizme, palton, pantofi, o geanta, bluze albe, care este bine sa fie de buna calitate , dar in rest….. mai multi pantofi colorati, esarfe, look nou mereu. Cat despre hainele ” de firma ” mai bine nu aducem subiectul in discutie. Unele sunt absolut penibile ca raport calitate/ pret. Am cumparat masina de paine in urma cu multi ani cu 150 ron in ideea ca nu stiam daca chiar o voi folosi. Am folosit-o mult si merge si azi. Pentru altele insa……esspresor-ul, am vrut unul care chiar sa-mi ofere o cafea demna de Nirvana si mi-am cumparat unul mai scump. Aceasta este o scapare de „boala de cap” si uneori mai facem si din astea. Pentru mancare insa, piata este pentru mine supremul argument, mai bun de atat nu exista- alegi, compari, intrebi, mirosi.
Poate ca pretul nu reflecta intotdeauna calitatea, dar un brand ar trebui sa se respecte si sa nu faca gunoaie, e cumva o garantie. Garantia este mai sigura, daca se defecteaza, am mai mari sanse sa-mi fie inlocuit. Ideea unui produs de calitate nu este sa te tina o viata, decat daca este o bijuterie sau un obiect de arta, o masina de epoca – in rest nimic nu tine o viata, dar am de ex o pufoaica pe care am dat 800lei(la reduceri) cumparata in 2011, pe care o port zilnic in sezonul rece, si anul acesta o voi purta. De acum da semne de oboseala, dar e o bucurie sa o port, arata asa cum trebuie sa arata o haina, e frumoasa si versatila si usoara si tine cald si arat bine in orice imprejurare imbracata cu ea. Probabil ca dupa iarna asta nu o voi mai putea lua. Tine 5 ani, dar este in continuare cea mai frumoasa haina de iarna pe care am vazut o si ma simt bine in ea. Sunt si produse cu pret mic care arata si se comporta minunat, dar cred ca le tratam noi la diverse. Cred ca pretul unui lucru ne determina pe noi sa ne purtam intr-un anumit fel cu acel obiect, poate dorinta de a-l avea, asteptarea, sacrificiul (cand renuntam la altele) il fac de fapt mai valoros:)
”Cred ca pretul unui lucru ne determina pe noi sa ne purtam intr-un anumit fel cu acel obiect, poate dorinta de a-l avea, asteptarea, sacrificiul (cand renuntam la altele) il fac de fapt mai valoros:)”.
Ce frumos spus, Anca…
Si eu am anumite branduri favorite si da, platesc pentru calitate.
Doar ca in anumite limite (nu as da 750 de lei pentru un tricou pentru nimic in lume, poate doar daca ar fi dotat cu aer conditionat – acum mi-a venit ideea :))) ). Dar prefer sa astept reducerile si sa platesc macar cu 30-50% mai putin.
🙂 Depinde ce este important pentru tine (mama m-a invatat ca fiecare da banii pe ce e important pentru el). Eu sincer pe un tricou n-as da mai mult de 69 lei. De altfel mi-am cumparat 6 la reduceri in vara aceasta si am dat sub 200lei pe toate. Dar nu mi le amintesc cum arata prea bine chiar daca le port zilnic:)
iNTR-ADEVAR, fiecare se raporteaza la bani diferit. Eu nu as da peste15-20 de lei pe o bluza/tricou decat in circumstante extrem de rare! :)) (99% din haine mi le iau de la second, poate si de aceea). 🙂
Iarasi vb de boarfe? :)) Eu nu sunt pe principiul lucrurilor sa tina o viata: deja am schimbat 2 randuri de electrocasnice si mobila in toata casa, nu am plans dupa niciun lucru. Nu m-am simtit atasata extroardinar de mult de ceva anume, banii se fac sa circule, ii pastram doar cand avem scopuri inalte :))
Glumesc, insa probabil ca ce vom cheltui de-acum inainte va fi strict pt cel mic si scoala.
Si aici vine discutia daca stim ce ne e cu adevarat necesar si ce luam de moft.
Eu nu sunt de acord cu consumerismul exagerat. Mobila schimbata la cativa ani inseamna poluare multa (si la achizitie, si la transport in/out, dar si la aruncat). Toate astea polueaza.
Sa nu mai zic ce mizerie e cu reciclarea, aici e puternica promovare contra firmelor mari ce se bat in piept ca recicleaza electronicele si de fapt trimit vapoare in tari ca Mauritania/Ghana etc. unde oameni/copii recupereaza/recicleaza manual, in conditii improprii, direct in port/ sau in fumul in care ard plasticul de pe cabluri sa obtina cupru.
Asa ca prefer sa ma gandesc de 2 ori cand iau un obiect, o data daca am nevoie neaparat de el, si alta unde ajunge cand e aruncat.
Fiind cu puternic teren alergic, eu am redus f. mult nr de substante chimice din casa. Inclusiv o saltea noua in casa adusa avea miros de plastic asa ca prefer sa iau ceva sa ma tina cat mai multi ani. Inclusiv mobila noua degaja mirosuri dure pt mine (eu visez sa iau de lemn simplu, netratat) .
si off topic, am vorbit in ultimile zile cu persoane din Indonezia, Filipine, Mauritania. Ce viata grea este acolo (sclavie, lanturi, dormit pe pamant, big pharma vinde rateurile si testeaza vaccinurile , analfabetism etc) – mi se pare absurd noi romanii sa ne mai victimizam ca suntem prea saraci. Nu suntem saraci!!! avem acces la apa, la case, la servicii medicale etc. doar ca ne risipim in prostii (bautura, tigari, certuri, tv, lamentari).