Prima carte pe care am citit-o cap-coadă a fost una cu pisici, pe care nu am găsit-o ulterior. Nu mai știu cum se numea, îmi amintesc doar ilustrațiile mari și frumoase, faptul că era despre o familie de pisici și că i-o citeam cu voce tare bunicii, în iarna din clasa I (am avut în acel an o vacanță lungă, nu mai îmi amintesc de ce), în timp ce ea îmi tricota o vestuță.
Mamaia era mereu curioasă de ce se mai întâmplă, lucru pe care îl înțelegeam cu greu, pentru că știam că nu prea suportă pisicile, mai puțin pe Tudorică, un motan care avea foarte mare spor la alungat șoarecii din preajma casei noastre și a cotețului de găini. Cumva cumva, prin întrebări, prin manifestarea unei mari nerăbdări vizavi de ce mai fac acele pisici, a început să îmi trezească și mie interesul și, chiar dacă îmi era greu să citesc, necunoscând încă toate literele așa cum trebuie, microbul m-a prins și nu m-am lăsat până când nu am terminat de citit acea carte, și pe următoarea și tot așa.
Cred că anii aceia, în care televizorul era între 8 si 10 seara și prea mari posibilități de distracție nu existau, au ajutat și ei. Am prins ușor dragoste de lectură și am păstrat bunul obicei de a avea în permanență cel puțin o carte pe noptieră.
De fapt, pe noptieră am trei cărți în acest moment: Între acte de Radu Beligan, pe care am terminat-o deja, însă parcă nu mă îndur să o dau deoparte, așa de mult m-a impresionat cartea și mai ales prezența marelui actor la BookFest (am asistat la lansarea cărții, am povestit mai multe pe celalalt blog), Inteligența emoțională a lui Goleman, pe care am mai citit-o la un moment dat, însă am primit un exemplar al meu de curând și simt nevoia să o reiau, și Străzi vechi din Bucureștiul de azi, o carte care așteaptă de ceva vreme să fie parcursă.
Și cum despre acest subiect – cartea de pe noptieră – vă propun să discutăm astăzi – vă aștept și pe voi, cei care ați participat la ultimele discuții de vineri – cele în legătură cu modul în care pot fi copii motivați să învețe:
Dia, Alina, Claudia, Liliana D., Antonia, Ghindaa, Adriana,
AA, Cristina Ene, Iuliana, CristinaC, Loredana
Dar și pe voi, cititorii mei cu și fără
blog care doriți să participați la această discuție:
Care este cartea pe care o citiți în acest moment?
Care este prima carte pe care vă amintiți s-o fi parcurs?
In cadrul rubricii discuții blogosferice voi provoca pe cititorii care au participat la discuția precedentă, printr-un link daca au deja un blog, sau mulțumindu-le doar daca nu au, sa participe si la cea de săptămâna aceasta, dar vă aștept cu drag şi pe ceilalți să participați. Veți fi “provocați” in săptămâna următoare 🙂
Mihaela Dămăceanu says
Bună dimineaţa, Iulia! Mi-ai stârnit interesul cu această carte, având în vedere remarcabila personalitate care a scris-o. La mine pe noptieră stă mereu câte o carte de poveşti, pe care abia aştept să o mut la Mihnea şi Terapia Destinului, o carte a lui Vasile Andru peste care îmi mai arunc uneori ochii pentru a reciti câteva pagini. De puţin timp mai avem şi Tarzan din neamul maimuţelor, care ne-a captivat pe amândoi. Am început-o, cu speranţa de a termina cu poveştile, că mi-a ajuns.
Mihaela Dămăceanu says
Iulia, nu ştiu ce am făcut de nu a apărut comentariul pe care l-am scris cu vreo două ore în urmă. Povesteam despre cărţile noastre de pe noptieră.
Mihaela Dămăceanu says
Spuneam în comentariul trecut că am încercat să scap de poveşti, trecând la Tarzan din neamul maimuţelor, care surprinzător pentru mine, a izbutit să mă captiveze. De Mihnea nu vă mai spun. O altă carte pe care o păstrez mereu este Terapia Destinului de Vasile Andru, din care cu drag mai recitesc câteva pagini când am timp. Am reţinut propunerea ta de azi şi o voi căuta iar Inteligenţa emoţională merită recitită. Sper să termin cu poveştile mai repede şi să mai citesc şi pentru sufletul meu. O zi frumoasă, Iulia!
Iulia says
Mihaela, iti multumesc! Comentariul tau nu stiu de ce a intrat in spam, acum l-am eliberat. UIte ca aflu si eu despre o carte interesanta cu aceasta ocazie :).
Eu zic sa te bucuri si de perioada de povesti, va trece si o sa iti fie dor de ea :).
Ghindaa says
Iulia, multumim de invitatia la discutii. Particip si eu cu un link in care imi expun ideile asupra deprinderii cititului de către copiii mai mici. Articolul se adresează mai ales părinţilor care nu înţeleg de ce copii lor încă nu adoră cărţile. Linkul este http://uncopilsioghinda.wordpress.com/2013/03/28/cum-iti-inveti-copilul-sa-citeasca/
Claudia says
Mmm, prima carte chiar nu imi aduc aminte care a fost 🙂
E prea mult de atunci.
Acum citesc „Recrearea trupului.Reinvierea sufletului” de Deepak Chopra a carei recenzie sper sa o public cat de curand si ma asteapta o alta, „Antreneaza-ti creierul” Joe Dispenza.
Mi-ar placea si mie sa citesc cartea scrisa de marele actor 🙂
AA. says
Eu citesc „Sapte povesti de dragoste”, scrise de diversi autori, iar in paralel mai deschid: Miturile lui Platon si o carte despre opera lui Constantin Brancusi care momentan e suspendata, deoarece am ajuns intr-un punct al ei in care autoarea reia disutia despre opere despre care a vorbit deja in inceput. Cand mai am chef si timp, mai citesc si cate un rand din diverse carti de citate, de poezii sau de cultura generala.
CRISTINA ENE says
Iulia,ai ales pentru azi un subiect foarte interesant ,dar oricat m-am gandit nu am reusit sa imi amintesc care a fost prima carte pe care am citit-o.Imi place foarte mult sa citesc si de cateva zile,de cand am o pauza de la munca, am trecut la treaba:am inceput cartea ” 1984 ” a lui GEORGE ORWELL,intre timp am vazut si filmul, apoi am inceput „Patericul mirenilor” de Danion Vasile ,adesea simt nevoia sa citesc ceva religios pentru a gasi raspuns la problemele zilnice si obligatoriu cursul de franceza.
Pe noptiera mea stau mai multe carti ,in e-book redear si in functie de dispozitie imi aleg o carte,insa vreau sa le termin pe cele doua ,apoi sa trec la altele.
Tu ce ai facut cu redear-ul?L-ai cumparat sau ai abandonat ideea?
Iulia S. says
Cristina, eReaderul il tot pasez de la o luna la alta… Si inca nu l-am luat, asta si pentru ca nu mi l-as lua chiar pe cel mai ieftin. Dar nici nu am renuntat la idee.
Roxana says
Prima carte citita de mine o am si acum, o pastrez cu mare drag, e vorba de Povestea Gastelor, de George Cosbuc. Am primit-o ca premiu cand am terminat clasa I. Mi-a fost tare draga, mi-a legat amintiri foarte frumoase. Nici nu mai stiu de cate ori am citit-o :))
Momentan nu am nicio carte pe noptiera, care sa fie pentru sufletul meu. Sunt inconjurata de carti pentru copii 🙂
Loredana says
Mi-aduc aminte ca prima carte primita ca si premiu a fost Cultura Ciupercilor. O carte tehnica, stiintifica, cu cateva poze alb-negru. Cum sa dai asa ceva unui copil de clasa I? Si totusi am citit-o si am rasfoit-o ani multi. Ma si mir ca mi-a placut sa citesc, cand am avut un asemenea start. Acum copiii au niste carti extraordinare si cu toate astea nu-i atrag. Cred ca tine de interiorul fiecaruia.