Ma distram deunazi cu un articol cu subiectul metode de economisire… Nu dau link, ca zau ca nu merita (stiti ca nu sunt zgarcita cu ele, atunci cand e cazul). Un articol romanesc, preluat de pe cine stie ce site american si tradus brutal intr-o romengleza ce m-a cam zgariat la urechi, pe mine, absolventa a acestui profil, e adevarat ca in urma cu mai bine de 10 ani (uh, asa de mult a trecut de cand am terminat facultatea?).

In fine, ideea era ca unul din pseudosfaturile de pe acolo mi s-a parut totusi demn de mentionat. Era ceva de genul: “Scapa de vicii! Acum!”. Dar nu neaparat in sensul in care m-as fi vazut asa plina de vicii de care trebuia sa scap urgent, ci pentru ca imediat mi-a venit in minte costul acestora.

Mai stiti postul acela cu cat economisesti daca te lasi de fumat? Suma aceea, pe 25 de ani, 2 persoane, de peste 250.000 de lei, adica aproape 60.000 de euro, ma bantuie si acum. Cand am facut calculul respectiv, habar nu aveam la ce suma voi ajunge. Cand am vazut-o, am facut ochii mari. 60.000 de euro poate sa insemne: un apartament sau 20 de excursii oriunde in lume (stiti ca pentru mine viata e traita din plin daca te mai si plimbi din cand in cand) sau o batranete linistita, sau 1-2 excursii mai mici + o batranete cat de cat lipsita de griji. Ca sa nu mai spun de sanatate, ca plamanii sigur iti vor fi recunoscatori, mai ales la batranete. Continue reading “Cel mai costisitor viciu al meu” »

Voi face astazi o pauza de recomandari, pentru ca nu am reusit sa gasesc un blog care sa imi placa suficient de mult pentru a vi-l recomanda astazi. Ca o paranteza, daca aveti bloguri despre finante personale, cumpatare, organizare, economisire… as aprecia mult recomandarile voastre.

Ieri, fiind  o zi mai speciala – Ziua Indragostitilor, m-am gandit un pic mai mult decat de obicei la lucrurile frumoase din viata mea, la valorile pe care le apreciez, la oamenii pe care ii cunosc…

As vrea sa va spun si voua ca, dincolo de subiectul pe care l-am ales pentru acest blog, si care ma preocupa, pentru ca altfel nu as putea sa il dezvolt, niciodata nu am pus banii pe primul loc in viata mea. De fapt, nu i-am pus pe nici un loc… Totusi, au fost perioade in care ei “s-au instalat” pe un loc important, fara ca eu sa am vreun cuvant de spus. Sau sa realizez ca as putea avea un cuvant de spus. Continue reading “Sa nu ne lasam viata sa fie condusa de bani” »

Un comentariu primit la articolul despre 3 lucruri pe care nu mai dau bani m-a inspirat pentru aceasta postare.

Eu va spuneam in acel articol despre faptul ca nu mai cheltuiesc de un timp bani pe bilete de loterie, cafea de la automat si tigari. Fiecare dintre aceste “placeri” ma costau anual 3260 de lei.

Ca sa raspund la intrebarea din titlu, pusa de cititorul meu… Este totusi o solutie sa renunti la micile placeri?. Ei bine, raspunsul meu este cu nuante: da si nu. Continue reading “Este totusi o solutie sa renunti la micile placeri?” »

La fiecare inceput de an imi setez o serie de obiective de indeplinit pentru anul urmator. Aleg aceasta perioada pentru ca mi se pare ideala pentru un inceput nou, asa ca un prim pas cred ca e facut din start. La sfarsit, trag linie si fac o mica analiza a ceea ce a iesit si ceea ce nu a iesit, cu scopul nu de a ma “trage de urechi” sau de a-mi face sange rau pentru ca nu reusesc de fiecare data ceea ce imi propun, ci de a vedea ce si unde nu a mers, pentru ca data viitoare sa fie mai bine.

Toate acestea se aplica evident si in domeniul finantelor personale, fara insa a se rezuma la acesta.

O sa va vorbesc astazi un pic despre obiectivele indeplinite – despre ceea ce am constatat eu ca merge, cel putin in cazul meu.

In primul rand, trebuie sa ne fixam scopuri pe care le putem indeplini. Nu iti propui sa castigi la Olimpiada cand nu ai facut sport in viata ta. Da, poti seta stacheta putin mai sus decat de stii in stare, dar doar in cazul in care este extrem de important pentru tine, stii ca ai o vointa de fier si o putere pe masura. Altfel, a doua saptamana a lunii ianuarie te va gasi blazat, iar efortul de a seta niste obiective va fi total inutil. Continue reading “Cum reusim sa ne atingem obiectivele” »

1. Bilete de loterie - in fiecare saptamana, timp de niste ani de zile, ma prezentam la agentia loto din cartier pentru a-mi incerca norocul. Nu am castigat niciodata, si am incetat sa mai joc la loto la un moment dat, cand am realizat ca norocul asta ti-l mai faci si singur.

Economie : 600 lei/an

2. Cafea de la automat. In medie luam 2 pe zi, pana cand am realizat ca si aici pot aluneca banii fara sa iti dai seama. Dar nu este deloc greu sa iti aduci un mini termos de acasa (eu am unul primit de la o promotie Jacobs).

Economie: 500 lei/an Continue reading “3 lucruri pe care nu mai dau bani si sumele economisite” »

Cred ca am mai abordat subiectul acesta, pe unul dintre bloguri sau intr-o conversatie cu cineva apropiat. Sper sa nu incep sa ma repet, dar daca o fac sunt sigura ca este dintr-un alt unghi .

Ca orice persoana de pe lumea asta, inca de copil am avut o multime de vise (evident ca nu ma refer la visele din timpul noptii). Mi-am dorit diverse lucruri intamplari pentru viata mea. Prima care mi-a aratat diferenta dintre un vis si un obiectiv a fost mama unei prietene. Eram undeva prin casa a VIIa, si ne-a intrebat in gluma care este dorinta noastra cea mai mare. Amandoua am spus ca cel mai mare vis este sa intram la liceu.

A ras, si ne-a explicat ca acesta nu trebuie sa fie un vis, ci un obiectiv. Un obiectiv la care sa ne gandim serios, care sa fie insotit de un plan, in legatura cu orele de invatare, meditatiile pe care amandoua urma sa le incepem din toamna (planul ii includea asadar si pe parintii nostri, care urmau sa sustina financiar efortul nostru), materia de parcurs, etc. Si ca nu ar fi rau sa ne formulam si o fraza legata de acest obiectiv, una care sa ne ghideze catre indeplinirea lui.

Fiecare s-a gandit un pic la propria fraza-misiune. Prietena mea a spus ca isi doreste sa intre la liceul pe care si-l alesese. Eu am spus ca imi doresc sa fiu printre primii elevi admisi la liceul ales. Ne-a spus ca este foarte bine si ne-a indemnat ca pe tot parcursul anului ce ne astepta sa ne gandim un pic la misiunea pe care singure ne-am definit-o. Continue reading “Obiective sau vise?” »

Tin minte ca la un moment dat am realizat ca am o problema cu cheltuitul banilor: jumatate din salariu se ducea din prima zi, pe unele datorii pe care le acumulam, iar cealalta jumatate ii urma exemplul destul de rapid, facand loc de noi datorii pana la salariul urmator.

Si pentru ca sentimentul de frustrare ca nu am bani era mereu prezent, oricand primeam o suma de bani in afara salariului (gen prime, bonusuri) ma grabeam sa gasesc lucruri de care aveam nevoie pentru a-i cheltui repede. Cand am decis ca nu se mai poate, mi-am luat vreo doua carti, un calculator, un caiet, pixuri, creioane… Am facut un buget extrem de complicat, cu multe rubrici, pentru orice imi putea trece mie prin cap. Bineinteles, am estimat sume foarte mici pentru fiecare dintre rubricile bugetului. Sume cu care astazi m-as descurca cu siguranta, dar atunci… era imposibil. Nu cred ca a durat o saptamana pana cand am decis ca eu am pur si simplu prea putini bani si nu e cazul sa imi complic existenta cu toate astea.

Cumva insa imi ramasese in minte ceea ce imi spunea o cunostinta mai in varsta, anume ca intotdeauna exista doua cauze pentru care se intampla un lucru: cand doi oameni se despart, este pentru ca amandoi nu au stiut sa conlucreze pentru a ajunge la un punct comun, daca nu ai niciodata bani, este pentru ca, pe de o parte, castigi prea putin, si pe de alta parte, te intinzi mai mult decat iti este plapuma. Asa ca a doua oara am avut o “recuzita” mai sumara si mi-am propus mult mai putine. Continue reading “Mai binele e dusmanul binelui” »

Inaugurez astazi o (noua) mini-serie, despre… lucrurile ieftine. Va spuneam acum ceva vreme ca, in ciuda faptului ca sunt foarte atenta la lucrurile pe care le cumpar si la banii pe care ii cheltuiesc, nu cumpar in general lucruri ieftine. Sau cumpar, dar nu mereu si nu orice.

Seria porneste de la aceste cuvinte foarte des folosite de bunicul meu: Suntem prea saraci pentru a cumpara lucruri ieftine. Si sa ridice mana sus cine a mai auzit lucrul acesta la proprii bunici. Sunt sigura nu sunteti putini . Bunicii, care au trecut prin perioade mult mai grele decat noi, care au cunoscut acea saracie lucie, pe care poate noi nici nu ne-o imaginam (marea criza din ’33, al doilea Razboi Mondial, demonetizarea din anii ’50…) considerau asadar ca suntem prea saraci pentru a cumpara lucruri ieftine.

Aplicabilitatea exista atunci in general pentru haine. Eu am identificat in prezent alte doua domenii unde nu ar trebui sa ne “permitem” sa cumparam ieftin: alimentele si produsele electronice si electrocasnice.

In cazul hainelor, este evident de ce nu este bine sa le cumparam ieftine: materiale indoielnice, haine sau incaltaminte pe care nu ne putem baza nici macar cateva luni. Se pot rupe, scamosa, uza… Dupa cateva luni pot arata ca si cum le-am fi purtat cativa ani si avem nevoie de altele. Continue reading “Suntem prea saraci sa cumparam lucruri ieftine: hainele” »

Poate ca primul pas spre a incepe sa descurcam cat de cat itele finantelor personale este sa incercam sa gasim o solutie cat mai simpla pentru toate lucrurile de care avem nevoie. Nu avem nevoie de 15 produse de curatenie, cate unul pentru fiecare obiect din casa, ci de unul care dezinfecteaza, unul care curata, plus un spray de geamuri. Cu un pic de otet si bicarbonat rezolvam elegant multe alte probleme.

Nu avem nevoie de cele mai scumpe si sofisticate produse de pe piata. In loc de pasta de dinti ce albeste dintii in 2 saptamani, putem incerca combinand pasta de dinti obisnuita si de trei ori mai ieftina cu un praf de bicarbonat. Eu am incercat ambele variante, pentru a putea vedea diferenta, si am vazut-o: solutia cu bicarbonat a fost mult mai eficienta!

Va propun ca o saptamana, o singura saptamana, sa incercati sa faceti diferenta despre care mai vorbeam, aceea dintre lucrurile pe care ni le dorim si cele de care avem nevoie. Continue reading “Simplificarea, primul pas spre economisire” »