Ani buni m-am confruntat cu problema spațiului disponibil, prea mic față de cât mi-aș fi dorit eu. Am crescut într-un apartament micut, semidecomandat, împărțind un dormitor minuscul cu sora mea mai mica. Am visat la camera mea – sau măcar la un spațiu pentru lucrurile mele în acea perioadă.

A urmat perioada de stat în cămin, în care am împărțit mereu camera una, două sau trei persoane. Când m-am mutat într-o garsoniera adevărată, spatiul pe care îl aveam la dispozitie mi se parea… foarte mare. În curând însă, după ce am început să adunăm lucruri fără să renunțăm măcar la o parte dintre cele vechi, spațiul devenea din nou insuficient. Atunci țin minte că a început să mă preocupe serios problema organizării, eventual a renunțării la o parte dintre lucrurile pe care le aveam.
În apartamentul de 2 camere pe care îl cumpăram în urmă cu aproape 5 ani lucrurile au stat diferit, pentru că ne schimbasem și noi oarecum. Când ne-am mutat, am făcut tot posibilul să transportăm doar lucrurile care ne erau de folos – s-au strecurat însă și destul de multe lucruri în plus, multe dintre ele cu valoare sentimentală, altele pentru că ne plăceau sau le consideram încă valoroase, chiar dacă recunoșteam că nu prea le folosim.
Privind de la 500 de km distanță, realizez că am făcut și acolo destul de multe greșeli. De exemplu, fără să mai adunăm lucruri, am păstrat destul de multă mobilă față de cât aveam nevoie. Acum mă gândesc că era și aceasta o etapă, o îmbunătățire față de ceea ce experimentasem. Acum știu că atunci când / dacă ne vom întoarce să locuim în apartamentul din Titan, primul lucru pe care îl vom face este să eliminăm din mobilă :).
Iată însă care ar fi câteva lucruri pe care eu le-aș lua în considerare pentru o mai bună organizare:
- Mobilierul mi se pare cel mai important. Cum îl gândești, așa îl ai – iar mai multă mobilă „cere” parcă lucruri în plus. Așa că e bine să ai cât mai puțină – atât cât ai nevoie. În plus, alegerea unor spații mai puțin vizibile pentru depozitare și eliberarea restului s-ar putea dovedi o idee câștigătoare,
- Un inventar foarte serios al tuturor lucrurilor. Ceea ce nu folosește nu are ce să caute în casă. Criteriul meu este numărul de luni / ani de când nu am folosit un lucru sau altul. Evident, asta nu înseamnă că arunc actele apartamentului sau alte chesiuni importante, pe care nu am de ce să le folosesc în mod curent,
- O cât mai mare exigență la achiziții. Nu e doar despre finanțe personale, ci și despre modul în care va arăta casa noastră în prezent și mai târziu. Pentru a-ți da un exemplu, acest lucru a fost o achiziție cum nu se poate mai inspirată, salvatoare de timp și de buget (chiar dacă doar unul dintre noi în utilizează). Eu i-am propus și un asemenea accesoriu, dar a spus pas, pentru că avusese la un moment dat ceva asemănător, fără să se poată împăca cu el. A avut dreptate, la niște luni distanță a primit un asemenea aparat, care a ajuns să fie donat și folosit cu mare plăcere de una dintre rudele noastre. Atâta timp cât e de folos, e de bine, mi-am spus… dar ideea e că nu ni se potrivește orice și ar trebui să fim destul de exigenți cu alegerile noastre,
- Cutiile. După ce ani de zile am aruncat cu drag și cu grabă orice cutie posibilă (după ce foloseam un obiect suficient încât să știu că nu îl voi returna), am citit o părere care m-a pus pe gânduri. Scria acolo (nu am avut cum verifica) că japonezii păstrează cutiile tuturor obiectelor, acestea pierzându-și valoarea atunci când nu mai sunt în cutiile ce le aparțineau. Am păstrat o parte dintre cutii de atunci – pe cele ale obiectelor cu forme mai neobișnuite, de exemplu, constatând cu plăcere că nu, nu lăsam chestii nefolosite să zacă în cutii, ci aveam un instrument la îndemână pentru a depozita compact și simplu tot felul de lucruri,
- Identificarea spatiilor care nu sunt foarte vizibile si pot fi folosite. Cum spuneam… Sub pat, intre dulapuri, foarte sus pe hol… Cele pe care, chiar daca le folosim ca spatii de depozitare, nu dau senzatia de inghesuiala si dezordine. Combinate cu niște cutii etichetate, putem ,
- Reorganizarea spatiului sau spațiilor de depozitare. E drept că e spațiu de depozitare, așa că aici putem pune și lucruri pe care le folosim mai rar… totuși, și ceea ce se află aici ar fi bine să fie organizat și să treacă printr-un filtru personal,
- Un lucru descoperit la apartamentul închiriat și care e bun în special în cazul bucătăriei (dar nu numai, imaginea aleasa pentru acest articol este specială pentru a ilustra ceea ce vreau să spun): mobila cu dulapuri compacte, pe cât posibil mari, fără vitrine și spatii libere decât acolo unde nu se poate altfel, e cel mai ușor de organizat. A, și să fie cumva pe un singur perete 🙂
Dincolo de orice însă, eu aș merge pe simplitate și simplificare. Cu cât e mai aerisit un spațiu, cu atât ai mai puține de simplificat și organizat ai…
La tine ce funcționează atunci când vorbim despre organizarea locuinței?
Iulia, daca nu e ok sa postez acest link in comentarii, te rog sa il stergi. Eu am gasit cateva idei interesante in el, de vazut pana la sfarsit 🙂
https://www.facebook.com/buzzfeedtasty/videos/2214566035280517/
in alta ordine de idei, noi am ‘supravietuit’ :p doi ani si ceva cu destul de putina mobila in casa, in strainatate ( maj apartamentelor se inchiriaza goale, au doar baia – multe, inclusiv al nostru, nu au nici macar bucatarie, a trebuit sa cumparam totul) pur si simplu nu stiam dc vom ramane aici au ba, asa ca nu am cumparat decat absolut strictul necesar, caci e un stres f mare sa transporti sau sa arunci mobila daca te muti in alt oras ( noi nu avem masina).
comentam la un alt articol ca parca am inceput sa strang lucruri, de aceea odata cu venirea frigului, intr-un weekend ploios, mi-am propus o revizie la tot ce inseamna ustensile de bucatarie, tacamuri, oale , precum si la carti si haine.
In strainatate am invatat sa traiesc intr-o locuinta mai aerisita deoarece apartamentele se inchiriaza complet nemobilate. Pe mine ma si relaxeaza un spatiu cat mai gol intr-o camera.
Eu ma “bat” cu sotul, ca el tot vrea spatii noi de depozitare cand avem prea multe lucruri, decat sa le sortam. Cum ziceai si tu: mobila “cere” lucruri.
Pe de alta parte, contrariul e valabil: dezordine fac lucrurile care n-au un loc al lor fix si le muti de ici-colo.
Sa stii ca si la noi e la fel…
Eu am vazut ca am nevoie de niste spatii bine definite, largi, cat mai discrete – care sa gazduiasca tot ce e esential. In rest, cat mai putin.
Si musai ca fiecare lucru sa aiba un loc al lui – Leo Babauta spune ca isi invata si cei 6 copii si insista pe chestia asta – every little thing has to have a home. If you don’t know where the home is, find one for it. Zice ca cei mai mici nu inteleg – adica, uita mereu, dar continua sa le spuna, pentru ca stie ca e ceva ce le va folosi toata viata.
Parca tot Babauta (sau tipul cu minimalismul realist, i-am citit in acelasi timp si s-ar putea sa amestec) zicea si ca trebuie sa ai cam 70% din dulapuri incarcate, ca altfel nu te simti OK, ori sunt prea pline, ori prea goale. Mie imi place efectul asupra copilului, eu de la mama am chestia asta cu lucrurile la locul lor, ca stie exact unde sunt diverse prin casa. Treaba asta m-a scutit de partea aia cu decat sa cauti un lucru, mai bine iti cumperi altul nou, asa de ingropata in obiecte nu am ajuns. La noi a functionat piese putine si mari de mobilier, in apartament am facut la comanda mobila. La casa am mostenit sifonierele si am mai luat o servanta la parter si un soldat pe post de biblioteca, sunt incapatoare si putine, cand nu mai incap lucrurile, scap de lucruri, nu cumpar mobila
Cred ca Babauta zicea ca lucrurile multe genereaza stress, ca mintea ta le proceseaza pe toate, chiar daca tu nu-ti dai seama
O sa-l caut si eu pe nenea asta Babauta, ca nu stiam de el pana sa va sud acum pe voi.
Elena, e tipul cu Zen Habits. Eu am ascultat pe Audible una dintre cartile lui, cea referitoare la minimalism.
Diana, si Marie Kondo are ceva cu 70%, dar zice ea sa umpli dulapurile 70%, pentru ca altfel le tot vezi goale si ai tendinta sa iti doresti sa cumperi lucruri pentru a le umple. Ar trebui sa le vada pe ale mele de aici – putine, cel putin in living / dormitor, si goale. Totusi, am observat o tendinta mai mare decat de obicei de a aduna de cand sunt pe aici, pe care am pus-o pe seama lipsei unor chestii de baza. De exemplu, ma enerva la culme faptul ca nu aveam o strecuratoare, asa ca mi-am procurat una. Plus 2 halbe – pahare in care am tot baut limonada.
Cand a trecut canicula si am inceput sa ma plimb si sa ies mai mult, pe de alta parte, am constatat ca – lipsa sau nu – intru si ies prin magazine fara a lua ceva. Deci pe undeva si emotionala era treaba 🙂
Noi am inceput sa sortam hainele la fiecare schimbare de anotimp. Ce nu mai folosim donam. Mai tineam tot felul de haine pe care nu le purtam si nici nu luam altele noi fiinca aveam sifonierul plin. Din pacate asa suntem obisnuiti, sa pastram tot, poate vom mai avea nevoie vreodata.
tocmai am mai montat un corp de biblioteca. Cu cat mai mulr spatiu de stocare, cu atat mai multe chestii gasim noi sa stocam…