Dacă mă citești de ceva vreme, știi că vinerea era ziua în care povesteam împreună pe blogul Economisim. Eu propuneam o temă și propria situație, iar voi veneați cu o perspectivă personală. Câte idei bune am adunat din această rubrică!
M-am gândit să revin la ea, tocmai pentru aceste idei, dar și pentru că dezbătând împreună și expunând anumite dileme – pentru a nu le numi probleme – cred că avem cu toții doar de câștigat. Astăzi vă propun eu tema cadourilor care nu ne plac sau nu ne sunt utile, dar te aștept și pe tine cu subiecte de dezbătut aici.
*****
Ca fiecare cred, am primit de-a lungul timpului o mulțime de cadouri care nu mi-au plăcut, sau cărora nu am putut să le găsesc o utilitate.
Acum…. dacă mă uit în jur, multe dintre cele mai dragi și folosite lucruri din casa mea au fost primite cadou – așa cum este mixerul meu vertical, setul de tacâmuri primit la căsătorie de bunicul meu sau setul de boluri primit la un moment dat de la sora mea… mai sunt și multe, multe altele, adică de-a lungul timpului am primit foarte multe cadouri frumoase și utilă.
Pentru mine au fost mereu o problemă resul cadourilor, care nu neapărat că nu mi-au plăcut, ci mai degrabă de care nu aveam nevoie – pentru că tind să mă atașez de ceea ce primesc… cum am evitat pe cât posibil ideea de obligație, nici alte persoane nu se simt „obligate” să mă cadorisească, așa că primesc în general cadouri de la oameni la care țin și care îmi sunt dragi din start.
Există și o serie de cadouri pe care le primesc la evenimentele la care ajung, cu acestea însă nu am vreo problemă, pentru că le triez instant și păstrez ceea ce consider și dau mai departe restul. De multe ori pur și simplu ocolesc „punguța”, dacă o pot face discret.
Restul cadourilor pot însă deveni foarte ușor o mică-mare problemă de rezolvat, pentru că sunt destul de selectivă cu lucrurile și în general nu-mi place să am ceea ce nu folosesc, fie și foarte rar.
De multe ori, rezolv problema dând mai departe cadoul respectiv. Eu prefer să spun că a fost un cadou, adică din start întreb persoana respectivă dacă și l-ar dori, dacă îi place, etc… Evit să îl dau tot pe post de cadou mai departe, mereu am făcut-o.
Am însă o serie de cadouri de care mi-e greu să mă despart, de exemplu cele de la căsătorie. Chiar dacă – așa s-a nimerit – am primit atunci 7 seturi de ceșcuțe. Am adus doar 3 la București, restul nici măcar nu o întreb pe mama dacă le mai are sau nu :). Un singur set mi-a plăcut foarte tare, atât de tare încât le-am folosit până ce s-au spart toate ceștile :).
Dar nu sunt doar ceștile, sunt și alte lucruri care mi-au rămas de-a lungul timpului.
Două lucruri am notat din Arta de a pune lucrurile la locul lor:
- să faci o poză și să te desparți de lucrul respectiv, dacă vorbim despre ceva cu valoare sentimentală,
- să păstrezi cutia, așa cum fac japonezii. La prima vedere ocupă mai mult spațiu cu cutie, dar spațiul este compact și ai obiectele respective ușor accesibile (dacă vrei să schimbi periodic paharele/ceștile folosite, de exemplu)
Ce soluții generale am găsit eu pentru cadourile pe care nu le dorim:
- să dai mai departe – sub formă de cadou sau donație,
- să adini mai mulți prieteni și să faci un fel de party cu schimb de cadouri (mi se pare fain ca idee, dar nu știu dacă fezabil),
- să găsești un nou scop cadoului respectv, potrivit cu lucrurile de care ai nevoie
Știu că e un pic sensibilă tema de astăzi, pentru că un cadou ar trebui să fie un motiv de bucurie și atât (iar eu mă bucur mult când primesc ceva), dar știu, de asemenea, că majoritatea noastră avem cadouri care nu ne folosesc și pe care le ținem undeva, într-un colț, sperând să le putem da, la un moment dat, o utilitate.
Așadar, întrebarea de astăzi:
Tu cum procedezi cu cadourile cărora nu le-ai găsit niciun fel de utilitate?
Amy says
Si eu dau mai departe ce nu-mi place sau daca sunt lucruri mici, le arunc direct. 😀
Iulia says
Ai simplificat la maxim dilema mea… Mie mi-e greu sa o fac, desi stiu ca sunt unele lucruri pe care nu le voi folosi vreodata 🙂
Iuliana says
Rar ma atasez de un lucru – fie el si primit de la o persoana foarte draga – incat sa nu il pot da mai departe sau sa ma apuc sa ii fac poze drept amintire. Lucrurile sunt doar lucruri. De obicei nici nu le tin prea mult, le dau mai departe chiar si fara nici o ocazie daca identific printre cunoscuti pe cineva care are nevoie. Daca nu are nimeni nevoie, la duc la biserica (chiar e o practica la noi la biserica, avem si o camera speciala pentru lucruri de genul asta) si acolo se gaseste mereu cineva care sa le vrea.
Imi place mult ideea de party cu schimb de cadouri 🙂
Amy says
Am uitat sa mentionez, eu dau mai departe nu sub forma de cadou, ci intreb: iti place, il vrei tu? Daca zice da, i-l ofer cu drag, daca nu, fie il reciclez (in cazul in care se poate), fie il arunc. Cum ar fi sa incarcam casa de lucruri nefolositoare? :))
Mihaela says
De ex, atunci cand am primit lenjerii sau prosoape sau lucruri care ar fi putut fi folosite de alte familii, le-am donat unor persoane care se ocupau cu strangerea si trierea lor. E o stare foarte faina, sper ca de ambele parti!
fiordaliso says
E un subiect sensibil, eu una nu ma atasez de lucruri pentru ca sunt de la cineva anume. Ma atasez de ele din alte motive, asta e alta poveste. Dar primesc si eu destule lucruri de care chiar nu am nevoie, si chiar suspectez vreo doua persoane ca imi fac cadouri pe care le-au primit si ele si nu le mai vroiau. Mai rar le dau mai departe ca si cadouri, pentru ca de multe ori nu imi plac nici ca lucruri de oferit si nu as vrea sa fac un cadou doar ca sa dau ceva. Le ofer cu drag cui le vrea, daca vad ca plac cu adevarat, nu le bag pe gat nimanui altfel. Daca nu… mai zac prin sertare.
Am doua prietene cu care fac „schimb” de cadouri de aniversari, doua luam impreuna cadou pentru a treia. Ne intrebam ce am dori, pentru ca relatia este foarte stransa si asa cadoul este intotdeauna binevenit 🙂
Zilele trecute a fost ziua sotului meu si a primit de la un prieten foarte apropiat un smart-watch, desi el are un ceas de care nu se desparte niciodata si prietenul lui stie bine asta. Doua ceasuri nu poate purta, asa ca ma intreb ce o sa faca cu cadoul. Nu ma amestec, e problema lui, dar sunt curioasa ce va face.
Elena says
Eu arunc daca sunt lucruri mici si care mi-ar fi jena sa le dau cuiva. Altfel , dau mai departe zicând ca sunt primite. Iar familiei, care se incapataneaza sa imi cumpere obiecte vestimentare, dau inapoi cui mi le-a oferit sau le dau copiilor.
Diana says
Eu dau mai departe, spunand ca le-am primit la randul meu si intreband inainte, sau pun la reciclat daca se preteaza. Restul arunc, dar nu e asa de simplu cu aruncatul. Am primit de curand un ceas oribil de la o persoana draga. Care ceas are si o poveste in spate. Eu port fitbit si ceasul ala chiar e oribil si ieftin, nu-l pot da mai departe si nici nu pot sa-l arunc, deoarece are o poveste. Uf. De mult eu nu mai fac cadouri decat consumabile si vouchere daca nu stiu sigur ce-si doreste o persoana, oare cand ajunge obiceiul si la apropiati?…
unblogcolorat says
Eu le dau mai departe dar specific intotdeauna ca sunt cadouri primite si ca mie nu imi folosesc.
Marius says
Noi le donam, cam de 2 ori pe an mergem la crucea rosie din sector 6.
Ema says
Dau mai departe. Poate altuia ii foloseste. Asa am discutat si cu copiii la scoala.
Acum e la moda sa oferi un card cu bani si mi se pare mai practic asa. Pe acesta sigur nu l-as da mai departe.
Maria says
E marți și aceasta e o discuție de vineri, dar cred că nu sunt singura care citește comentariile articolelor trecute pentru a găsi soluții, așa că adaug și eu obiceiurile familiei mele.
Hainele și încălțămintea merg de cele mai multe ori la donații.
Am tot încercat să educ apropiații să nu mai cumpere haine copiilor mei din cauze ce nu țin de mine: băieții nu se încadrează în hainele pe care le găsești în comerț (pare că industria textilă are niște concepte foarte ciudate de cum arată niște băieți sănătoși după ce trec de 6 ani – cu picioare foarte subțiri și fără fund), iar fata are niște idei foarte clare legate de ceea ce e de acord să îmbrace iar ideiile astea vin în totală contradicție cu ce se găsește în magazine (hainele ei trebuie să fie simple, confortabile și neaccesorizate).
Există oameni care au înțeles, care aleg să cumpere, însă așează alături și bonul pentru un eventual schimb sau chiar o returnare – oameni cu simț practic.
Restul cadourilor sunt din una din categoriile următoare: cărți, materii prime, obiecte pe care ni le dorim.
Cărțile (cînd nu-și mai găsesc utilitatea în casa noastră) sunt fie date mai departe, fie vândute pe OLX.
Materiile prime sunt folosite pentru hobbyuri: fire pentru tricotat, carton colorat, lipici, acuarele, mărgele termocolante, hârtie colorată, mărgele decorative, decupatoare, etc. Aici nimic nu se pierde, totul se transformă. Mare parte ajunge, evident, la reciclat sau la gunoi (câte poți păstra), dar a servit unui scop înainte. Aici aș vrea să mai adaug o idee pe care am auzit-o la Adrian Asoltanie sâmbătă: dacă produsul hobbyului este bun, merită să încerci să-l vinzi și ai putea astfel obține două beneficii: starea de bine că ai făcut ceva plăcut și bani.
(scuze pentru comentariul prea lung)
Nea Gigi says
Eu cu cadourile care nu îmi plac sau nu îmi sunt utile, le arunc, le pun la ghena sau la tomberon/pubela, sa le ia cine le vrea. Indiferent de ce sunt. De exemplu am primit odată un tv Samsung de 32, de la cineva care nu îmi era tocmai pe plac, vroia să își ceară scuze fata de mine si d-aia mi l-a luat, nu ca aveam nevoie de el. Eu l-am donat unor oameni mai nevoiași de la niște prieteni de la țară. Dar haine, și alte astea, indiferent de marcă, le fac pachet și le duc la pubela sau la cimitir, le mai dau de pomană.