Mă gândesc de multe ori la lucruri pe care le-aș face, însă le amân, spunându-mi mereu că… nu am timp.
Mă uit și acum la lista mea lucruri de făcut, am grijă să alcătuiesc mereu o listă de priorități, iar uneori am senzația că nici nu îmi dau seama când a trecut timpul și că sunt mereu într-o cursă cu el.
Lista e lungă, dar un lucru pe care am învățat să îl fac și care a făcut diferența în ultimii ani a fost marcarea acelor lucruri care sunt foarte importante pentru mine.
De fapt, oricât de mult îmi place poate să mă păcălesc, știu că acest nu am timp se traduce de fapt prin acest lucru nu este suficient de important pentru a intra pe agenda mea sau, poate nu îmi place să fac acest lucru, așa că aș putea să îl mai amân. O a treia ipostază este cea în care pur și simplu uit de el, dar probabil tot în categoria nu atât de important intră.
Și cred că tuturor ni se întâmplă ca la un moment dat să ne scuzăm pentru lipsa de timp. Dar, dacă suntem cinstiți cu noi, o să recunoaștem faptul că vorba aceea cu cine își dorește să fac ceva, va face, cine nu, va găsi o scuză nu este deloc întâmplătoare sau neadevărată.
Pentru mine lucrurile s-au schimbat dramatic în momentul în care am acceptat-o :).
S-au schimbat la un mod suprinzător poate. Pentru că în continuare există lucruri pe care nu reușesc să le fac. Uite că am recunoscut-o: sunt departe de a face tot ceea ce mi-aș dori, și de multe ori nu reușesc să bifez ceea ce-mi propun. Sunt mai multe motive aici, uneori citesc prea mult, alteori mă întind la telefon cu câte cineva, când merg la Constanța vreau să profit cât mai mult de familie și mai ales nepoței, așa că toate intențiile mele de a lucra normal sau aproape normal se risipesc din prima zi…
Evident, sarcinile primite sau proiectele pe care le am sunt importante, dar la fel de important este să petrecem timp alături de familie, să îmi fac un ceai cu lămâie (e un articol foarte interesant aici, pe mine m-a convins să îl consum) sau o cafea, pe care să o beau în compania unei prietene dragi.
Un lucru m-a ajutat foarte mult cu acest nu am timp: lista de priorități. Plus un mic exercițiu de introspecție pe care îl fac periodic, în legătută cu ceea ce consider important. Am mai scris despre valori și lucruri importante, o voi mai face, cu siguranță – te ajută enorm să știi care sunt lucrurile pe care le prețuiești.
Uneori, în vâltoarea cotidianului, avem tendința să lăsăm prioritățile să ne aleagă pe noi și de aici regretul constant că nu avem timp de un lucru sau altul. Dar putem interveni în orice moment…
Pentru a rezuma:
- Faci constant un exercițiu personal de introspecție pentru a vedea ceea ce este important pentru tine,
- Îți alcătuiești o listă zilnică/săptămânală/lunară cu ceea ce ai de făcut. Din experiența mea, practicarea punctului 1 te va ajuta să ai mereu prioritățile în concordanță cu ceea ce-ți dorești
E valabil atât în plan personal, cât și profesional. Uneori avem tendința să lăsăm la o parte tocmai lucrurile importante, în favoarea unor urgențe care nici măcar nu sunt mereu urgențe, ceea ce nu e deloc în favoarea noastră.
Iar lucrurile importante… noi le stabilim. În această dimineață, eu am verificat un text pe care trebuie să i-l trimit unui client, am scris acest articol, am citit un articol fain despre uleiul de ricin (partea cu întărirea unghiilor mă interesează la el, vreau să îl testez), voi citi din nou și trimite textul despre care vorbeam clientului meu, o să schițez câteva puncte dintr-o strategie pentru un alt client și… cam asta e dimineața mea. Dacă între timp apare ceva și nu mai lucrez astăzi… știu deja că lucrurile cele mai importante au fost deja bifate :).
Tu cum stai cu timpul?
o femeie says
dupa cum stii, imi place sa imi convertesc actiunile in bani si timp.
Asa am vazut ca lucrurile importante din viata mea isi gasesc locul mai bine atunci cand scot lucrurile neimportante. Am scapat de tv de multi ani ca era inutil si ocupa si loc (era din ala cu tub crt) si praf si bani. Am scapat de calcat si diminuat inteligent gatitul. Am redus timpul la shopping cu planning inteligent = adicalea lista maica, lista.
Se poate. Se poate mai bine. Imi va iesi, poate chiar maine.
Dragomir Cristina says
eu stau de la foarte prost in sus cu timpul. probabil ca nici nu ma organizez cum trebuie, dar marea problema este ca ma bag in prea multe lucruri si ca nu stiu sa spun NU. Stii cam am si scris la un moment dat despre asta. Pierd timp sa ii ajut pe X si Y, desi n-ar trebuie. Mi-e rusine sa zic ca nu pot. Mi-e rusine sa spun cuiva care ma suna si ma tine 30 de minute la telefon ca am treaba. Sunt o fraiera.
o femeie says
din motive ca tine eu nu am mai raspuns la telefon la unele persoane…. nu imi place sa vorbesc, consum 10-20 min pe luna.
Inna says
Am aceasi problema. Mi-e incomod sa intrerup prima discutia la telefon. Dar cred ca facind pasi fie ei si foarte mici, in timp se poate reusi. Pur si simplu incerc sa nu am mari
asteptari si sa vreau rezultate imediate.
Elena fr says
La faza cu spus NU iti trebuie numai putin antrenament. Asa de bine m-am antrenat incit de citiva ani nu mai am nici o problema sa refuz 🙂 Facind asta, ma pun pe mine inaintea altora, ceea ce e logic, nu?! Ca noi trebuie sa avem cel mai mult grija de noi. Si cei care ne cer ajutorul o sa se descurce foarte bine fara el.
Si eu gandesc ca Iulia: daca n-am timp, inseamna ca nu-i important: daca ar fi fost , sigur as fi gasit .
Inna says
Vroiam sa spun : sa nu vreau rezultate imediate
Diana says
Pt asta, videoclipul asta mi-a resetat acum multa vreme gandirea 🙂 https://youtu.be/xXdN5kMioRQ
o femeie says
Cristina, iar am stat 30min la tel. de m-a apostrofat sotul 😀 ca nu stiu sa zic NU sau GATA, PLEC 😀 😀
Sorin says
Eu cred că este important să acceptăm că niciodată nu vom avea timp pentru toate. Aşa că sunt foarte de acord cu exerciţiul de introspecţie. Întrebarea cea mai importantă care îmi vine atunci în minte se referă la proiectul meu pe termen lung. Adică, să fim realişti, banii vin şi pleacă, important este ce vrem noi de la noi. Un cont gras şi atât sau o viaţă care să merite trăită! De aceea, dacă într-adevăr arde, sigur o să punem osul la treabă, dar dacă mai poate aştepta, cafeaua aia cu prietenii sau ceaiul cu lămâie sunt pe primele locuri în lista mea de „priorităţi”!
Iulia says
Sorin, exact aceasta e ideea si din punctul meu de vedere…Contul acela gras nu e niciodata scopul, important este ca noi sa ne simtim bine si sa ajungem sa facem ceea ce ne place…