Este un articol pe care îmi doresc să îl scriu de ceva timp, dar… mai bine mai târziu decât niciodată, pentru că sunt sigură că multă lume va fi la un moment dat în ipostaza de a se muta din vechea locuință și s-ar putea ca părerea mea (sau cele exprimate în comentarii, mereu valoroase pe acest blog) să vă fie de folos.
M-am mutat de multe ori de-a lungul timpului, de fiecare dată ajutată de prieteni și cunoștințe. Am menționat cunoștințele, pentru că nu știu cum s-a făcut, dar de multe ori inclusiv persoane pe care le consideram mai îndepărtate s-au oferit să mă/ne ajute.
La ultima mutare însă, analizând toate variantele, ținând cont și de situația noastră în particular, de durerile de spate ale domnului V. și de propria mea incapacitate de a ridica șifoniere și alte piese de mobilier pe care le dețineam și intenționam să le transportăm în apartamentul pe care tocmai îl achiziționasem, dar și de faptul că aveam destul de multe lucruri de mutat, am luat o hotărâre un pic surprinzătoare pentru cineva care scrie despre bani și economisire: am angajat o firmă de mutări.
Au fost de fapt 2 întâmplări care m-au făcut pe mine să militez cu tărie pentru această soluție, mai ales după ce am făcut un mic research și m-am convins că prețurile nu sunt uriașe:
- niște vecini se mutaseră cu puțin timp în urmă. I-am văzut asudați, alergând și cărând de dimineață până seara și am mai și fost martora unei scene în care un dulap era să cadă peste doamna care nu avea destulă forță să îl susțină
- fratele unui bun prieten, pe care îl cunoșteam, a făcut hernie de disc în urma unei asemenea operațiuni. Într-un final, a fost nevoit să se opereze, toată distracția costând mai bine de 1000 de euro. Și nu cred că a fost „fixat” în totalitate
Nu știu cât de asemănătoare este toată argumentația cu drobul de sare, dar mie probabilitatea de a ni se întâmpla vreo chestie de genul mi se părea destul de mare, iar la modul cel mai realist, cel mai bun preț pe care l-am putut obține – respectiv 350 de lei pentru toată mobila – nu justifica probleme ulterioare cu spatele.
Noi ne-am mutat în 2 ore (un camion) și nu am ridicat un ac. Ei s-au mutat într-o zi jumătate. E drept că și noi am mers doar pe mobilă cu firma, plus câțiva saci pe care au acceptat să îi care în același preț – ulterior am mai făcut câteva drumuri pentru mărunțișuri, dar era normal.
Acum… recunosc că e o balanță fină între a face și a nu face anumite lucruri. Și că ar fi fost fain să nu cheltuim nimic.
Și că sunt, probabil, oameni care consideră inacceptabilă ideea de a te muta cu o firmă.
Dar eu povestesc aici pe blog despre ideile și experiențele mele.
Iar părerea mea este că uneori chiar trebuie să dăm ceva bani. Că asta e esența dirijării corecte a finanțelor personale.
Limitezi unele lucruri pentru a beneficia de altele, mai importante. Dai mai mulți bani uneori și îți permiți să o faci, fără regrete, tocmai pentru că ai calculat foarte bine toate cheltuielile, iar unele ți se par pur și simplu justificate. Alegi, uneori, să plătești un preț, sau alegi să plătești un preț mai mare. Preț pe care pur și simplu ți-l permiți și cheltuială pe care nu o regreți.
Tu ce părere ai? Merită să ne mutăm cu o firmă de mutări, sau ar trebui să facem acest lucru așa cum putem? Experiențele personale sunt apreciate 🙂
Ioana says
Eu aș angaja o firmă care să care mobila. Până la urmă de-asta lucrăm și câștigăm bani, ca să ne putem bucura de ei și să ne asigurăm un anumit confort. Pentru mine efortul ar fi prea mare și, pur și simplu, nu sunt în stare să car greutăți.
Pe de altă parte, nu m-aș duce în vecii vecilor să plătesc unei croitorese să-mi schimbe un fermoar sau să-mi facă un tiv penru că știu să fac aceste lucruri și mi se pare chiar ușor. Deci eu cred că fiecare dispune de banii lui pe măsura abilităților pe care le are.
Ion Dumitru says
Bună ziua, acvilaexpeditii. ro o firma de mutări de recomandat, foarte profesioniști. Au mutat o vila cu 5 camera în maxim 7 ore. Profesionisti
Abramburici says
Neatza, bun venit din concediu! Cu firma trebuie sa fii in schimb foarte bine organizat ex: totul impachetat, clar etichetat unde trebuie sa ajunga etc. Altfel efortul merita, definitiv. Dar daca ai organizat totul corect, reduci timp la incarcat, la descarcat si inclusiv la reasamblat / reamenajat daca dai directii clare unde trebuie descarcate (gradina, garaj, sufragerie etc.). In plus, oamenii vin echipati cu ce trebuie (manusi, transpaleti, diverse device-uri de facut parghii, carat pe scari, eventual incaltaminte cu botul intarit etc.), ceea ce sporeste eficienta, confortul, asigurand si o buna protectie a muncii.
Iulia says
Abramburici, multumesc!
Clar trebuie să fii organizat, noi am optat pentru varianta „doar mobila, nu și lucrurile”, care ne-a permis să aducem lucrurile ulterior și pe rând – umplând deja rafturi care existau. Am reușit în felul acesta ca in 3-4 zile să am totul aranjat, mai ales că ne pregăteam de Crăciun, a fost important acest aspect.
Și care a fost și mai avantajoasă ca preț, că și acest lucru era important 🙂
Loredana says
Fara discutie o firma de mutari.M-am mutat de cateva ori si a fost cumplit de fiecare data.Si am zacut in pat de fiecare data.Deci daca ma mai mut vreodata angajez pe cineva specializat.Cred ca e mai important spatele meu decat banutii platiti sa ma ajute cineva.
Calin says
Eu as merge mereu pe mana unei firme in special pentru motivele pe care le-ai enumerat tu. Durerile de spate combinate cu necesitatea de a cara greutati o zi intreaga nu merita banii pe care-i dai unei firme.
Noul apartament in care ne-am mutat este la etajul 3, intr-un bloc cu patru etaje (deci nu exista lift). Am fi innebunit carand mobila – desi nu am avut multa de adus, dar tot a fost o canapea, un frigider etc. Mie si sotiei ne-ar fi luat toata ziua, plus cine stie cat timp de refacere dupa – baietii care s-au ocupat de asta au terminat totul in maxim o ora.
Delia says
Niciodata firma (si ne-am mutat deja de 4 ori)! Am inchiriat o camioneta printr-un serviciu de taxi, am mobilizat toate rubedeniile de sex masculin si toate cunostintele si in nici 4 ore eram mutati cu toate alea in casa. O pizza maxi la toata lumea (50 lei) si asta-i toata cheltuiala.
Exista si reversul. Participam si noi cu drag sa ajutam la alte mutari (cum ar fi sambata aceasta). Eu am vazut mobila distrusa de asa zisa firma de mutari si canapeaua zgariata (proprietarul nu a izolat-o insa cum trebuie).
Iulia says
Delia, ce bine că nu am pătit asa ceva! Mie mi-au adus mobila in conditii bune, nu mi-au zgariat-o, e drept insa ca am stat pe capul lor si am avut la indemana folii si paturi si ce am considerat necesar pentru a suplimenta protectia lor.
Nicio secunda nu mi-a parut rau de 350 de lei, care pana la urma inseamna cateva pizza.
o femeie says
depinde depinde depinde…de buget si de creier.
Cat eram cu buget mic(salariu minim/mediu pe economie), si ma mutam la o noua chirie cat mai ieftina nu am dat bani pe firma de mutat. Si nici nu imi venea sa dau 1/3 din salariu pe asta!!!!. E drept ca nici nu aveam banii, cautam chirii si cu 10% mai ieftin doar pt a avea cum economisi un ban si a nu fi stresata de situatia financiara. E drept ca nici nu cumparam mobila, daca era nevoie sa cumpar ceva atunci cumparam la mana a2a sau faceam eu cu prietenii deci f. ieftin. Mutam practic 2-3 cutii de carti, 3-4 saci de haine+ plapuma+ perna+ incaltaminte, si 2 cutii de oale. Apoi au aparut florile :). Eram minimalista :). In conditiile astea m-am mutat si cu metroul, si cu tranvaiul, si cu masina prietenilor(masina lor de serviciu ssst 😀 ) ca si prietenii erau ca mine, simpli, fara masina. Ambalam cu cateva zile inainte, scriam cu marker pe fiecare un numar, si o hartie in buzunar cu ce contine fiecare cutie(un fel de index).
Ce faceam cu mobila cumparata? O vindeam. Fie noului chirias, fie proprietarului, fie unei alte persoane. Nu plateam mult, nu ceream mult. Si ca mine faceau si colegii de munca, unu isi lua masina de spalat rufe (numai la reducere/la mana 2a) si cand se muta o vindea INAINTE de mutare si isi lua alta dupa mutare (deseori iesea si in profit 😀 ).
Pana la urma, e mai usor sa mut un portofel decat o masina de spalat rufe. Si sincer, la buget echivalent cu salariul minim -mediu pe economie nici nu aveam cu ce sa achizitionez atatea lucruri incat sa necesite firma de mutari. Iar cand am avut salariu mai mare mi-am facut credit ipotecar.
Si nici nu mi se pare fezabil sa iau mobila mare ca sa … o umblu cu ce??? cu lucruri inutile?? . Bine, totul pana al carti 😀 , am o mare problema cu obsesia noastra pt carti…ca sunt al naibii de grele si avem cateva sute, ce le-am plimbat si peste granita.
In ultimiii 4 ani am inchiriat numai aprt. nemobilate. Tot pt ca sunt mai ieftine. Asa ca pt ultima mutare am luat firma care m-a mutat (buget=300): un shifonier ikea, 1 canapea ikea, 6 cuburi ikea, un pat dezasamblat ikea, frigider, masina de spalat. Am calculat ca daca imi iau 3 zile de concediu fara plata pt vandut, mutat, reachizitionat nu ies mai ieftin (nu aveam dreptul la concediu). Dar tot inainte de mutare am vandut/lichidat tot ce nu mai voiam. Cum acum planuim sa achitizionam casa, la urmatoarea mutare ma gandesc ca o sa vand frigiderul si canapeaua si sa renunt la firma de mutare…. asta pt ca acum sotul are masina de serviciu, si pt ca incercam sa achizitionam o casa pe pamant cu o altfel de impartire a spatiului locuibil(deci e nevoie de o alta aranjare/tip de mobila), si ca in timpul zugravelilor vom vizita casa zilnic si de 2-3 ori pe weekend, deci putem duce la fiecare drum cate 1 sac de carti si un cub ikea, si la final cate o saltea. Nu, banii nu ma dau afara din casa.
Cat despre hernie si celelalte, problema apare nu de la efort mutarii ci de la lipsa conditiei fizice si ca a fortat exagerat, peste puteri. Noi facem miscare zilnic (noi suntem alergareti si mergem pe jos zilnic, eu gradinaresc si culeg zilnic 100 de melci etc.) si nu ma fotrez asa ca nu avem probleme din astea. Mult mai mult rau imi face statul la birou pe scaun si cand am avut gabarit depasit de kilograme.
Iulia says
O femeie, sunt 100% de acord.
Cu siguranta ca trebuie sa luam in considerare conditia fizica a fiecaruia, cantitatea si greutatea mobilierului, banii pe care ii putem face daca nu ne luam liber/concediu in ziua/zilele respective, accesul la un mijloc de transport, fie și o mașină mică și uzată conteaza…
Apoi experientele celorlalti conteaza, precum si firma in sine.
Eu am preferat o firma de care auzisem ca mutase cu succes si alte persoane (parca si pe blog am intrebat).
o femeie says
si eu cand am mutat ultima data si am cautat firma, am gasit firma cu recomandari. Si platit la negru si negociat, si ales data si ora cand au spus ei ca pot, ca altfel pretul primit la 3 telefoane a fost de 700 -800. Ei bine, la 700 nu merita sa folosesc firma, practic la banii astia puteam remobila o parte din casa la mana a2a (cealalta parte recupera mobila plus banii de la vandut ce aveam initial).
Elena fr says
Firma. Chiar si asa pina am pus toate la loc a durat o vreme. Dar e drept ca se string multe lucruri cind ai copii. Am luat optiunea mai ieftina: mobila demontata si remontata de noi, lucruri ambalate de noi. Dar ma gindeam ce fain trebuie sa fie cind firma se ocupa de tot.
Eu nu mi-as vinde masina de spalat, frigider, etc…pentru ca atunci cind le luam le alegem cu grija si mi-s dragi si-s fac bine treaba.
E drept ca depinde de multe: la inceput, cind eram in 2 si fara multe lucruri, ne-am mutat singuri.
Insa chematul prietenilor mi-a adus aminte de o faza cu niste cunostinte cu care nu mai aveam nimic de impartit de citiva ani, insa ne-au sunat pentru ajutor la mutat, sotul s-a strofocat toata ziua la carat, la sfirsit a avut dreptul la pizza…si de atunci pauza, ca doar nu mai aveau nevoie de noi.
o femeie says
eu in timpul unei mutari acum multi ani am realizat ca am o cutie…nedeschisa de la mutarea anterioara. Astepta acolo intr-un colt, cu numar, index, scochiuita. Si m-am ofticat: uite cum tin eu lucruri inutile si le sterg de praf(eu sunt pe ideea de simplitate). Si apoi rational am calculat cati bani dau pe lucruri asa, ce le folosesc poate de 2-3 ori si apoi ajung in cutia aia, dar in paralel ma plang ca nu am bani si stau in chirie.
Si am ales.
Zilele trecute discutam cu un coleg (Mohamed, v-am zis de el) ce si-a calculat cati bani a dat pe mobila si utilarea casei si tot felul de lucruri. A decis ca e fix echivalentul avansului la casa!! (10%). Acum fiecare alege daca merita.
Elena fr says
Pentru mine utilarea casei intra la categoria lucrurilor pe care le folosesti zilnic si care-ti dau o stare de bine: asa e coltarul, patul, salteaua , masa, scaunele, masina de rufe, de vase…Nu m-as desparti usor de ele. Ii consider bani bine investiti.
Eu am o prietena care dupa ani buni mai are prin pivinita cutii nedesfacute.
Legat de lucruri, in ultima vreme ma gindesc ca nu-i totdeauna valabila regula cu aruncatul lucrurilor nefolosite timp de un an-doi, cel putin alea de calitate. Fiica-mea poarta cu drag o bluza de-a mea de acum 20 ani…ca doar e vintage. Iar eu mai descopar de multe ori prin debara lucruri pe care le iau la purtare intensiv dupa 5-10 ani de stat nefolosite.
iuliaBe says
eu m-am mutat si cu taxi-ul, cand eram singurica si n-aveam multe de carat 🙂
n-am apelat niciodata la o firma de mutari, nu avem multe lucruri si alea pe care le avem le-am mutat cu masina
cand ne-am mutat in ap nostru in Buc ne-au ajutat niste prieteni, ca si acum nu aveam decat strictul necesar in materie de mobila si in vreo 3 ore a fost gata cu tot cu re-asamblare
cand o fi sa plecam de unde stam aici nu cred ca voi apela la firma, nu aveam atata mobila cat sa justifice costul
dar depinde, nu cred ca e ceva batut in cuie, altii sunt mai firavi siaunu vor sa se complice, altii considera ca pot face singuri si nu sunt dispusi sa plateasca etc. daca e sa o iei la o adica si cei cu firmele de mutari trebuie sa traiasca din ceva nu?
Antonia says
Ce ai spus in ultimul paragraf am vrut sa spun eu…daca noi am face toate lucrurile si nu am apela din cand in cand macar la zugravi, firme de mutari, etc…atunci multi oameni nu ar avea din ce trai, chiar si noi poate, caci si noi ne vindem anumite servicii, nu?
Pe noi ne-au ajutat la mutat colegii de serviciu ai sotului, apoi rudele, ei s-au oferit si ne-am bucurat mult!
Si eu debarasez mereu lucruri inutile, insa nu chiar la sange,deoarece am un pod in care le pot depozita, si am avut aceeasi experienta, descoperind haine clasice aproape noi pe care le pot purta dupa ce am slabit muuulte kg, carti, si alte obiecte carora copiii le-au gasit diverse intrebuintari…
o femeie says
Pentru ca si aici depine de buget si ce servicii avem nevoie.
Daca as avea salariu suficient de mare incat sa imi permit sa externalizez serviciile atunci o fac ( de ex. sa am 5 mii lei lunar, ca cei 50 mii de romani ce au peste 5 mii lei pe luna, ei bine as angaja toamna o doamna sa imi curete casa, faca muraturi si zacuste si sucuri de rosii etc. ). Dar uite ca 20% din romani sunt sub pragul de saracie lucie , 30% din romani e platit cu minimum pe economie – in conditiile acestea un minim de servicii putem sa ni le facem singuri: zugravit, cusut, reparat, intretinut, facut o piine.
Din pacate unde sunt serviciile astea sunt atat de scumpe incat … un zugrav bun castiga cat un manager.
Elena fr says
Pe undeva ai dreptate…dar cred ca numai pe jumate. Ca oamenii platiti prost de multe ori mai lucreaza pe linga serviciu, dar daca lumea nu le da de lucru, ramin numai cu venitul ala mic. Sau o sulutie ar fi ca cei cu serviciile sa cistige mai mult, ca in Occident…dar asta bineinteles ca nu ne-ar place. Eu am fost socata de pretul mic pe care ni l-a cerut asta-vara un instalator in Romania, dupa ce a lucrat o jumate de zi si a facut o treaba buna, la fel si zugravul recomandat de el. Sau gindeste-te cit costa un tuns la frizer in Romania fata de aici sau fata de un coafor „de fitze” din Romania.
o femeie says
cum caut casa si una am evaluat-o cu un antreprenor , acesta mi-au cerut pt un prospatat pereti si podele si tavanul la casa si si pus parchet la living cu living si 2 dormitoare… 35 mii euro fara tva, manopera si materiale.
In conditiile astea prefer sa ii las pe ei sa schimbe usa si sa faca podelele si parchetul nou (astea ce nu pot face eu ca nu am cu ce) si restul sa il fac eu, si ies la 20 mii euro.
Whatever. Ideea e: cine sta cu chirie e destul de modest financiar sa isi permita servicii scumpe: zugravi smecheri, coafor de fite, mutat cu firma, mobila si lucruri multe , asa ca mutatul cu taxi / cu metroul/cu masina inchiriata e o solutie.
Cand apare casa proprie inseamna ca deja am un nivel financiar stabil si imi permit achizitionez si mobila scumpa, si zugravi pt a face reparatii profesionale/ de durata/de anvergura, si mobilier scump ca doar vreau sa ma tina mai multi ani, si nu doar 6-24 luni cat stau in chirie asa ca m-ar durea inima si buzunarul sa nu il iau cand ma mut.
Ultima mutare mi-a trebuit doar 3-4 ore de asezat totul la locul lui, cu tot cu insurubat pat de la ikea si dulap (a mers repede in 3 adulti ca nu e prima data cand le insurubez pe acestea). Dar organizarea si numerotare si indexuri e cheia.
Elena fr says
Vezi, noi nu judecam asa: chiar daca stam cu chirie ne luam mobila buna si lucruri de calitate ca sa ne tina multi ani, nu le luam pentru apartament, ci pentru noi.
Dar suntem cu totii diferiti.
o femeie says
Vreau sa adaug aici o clarificare: fiecare are prioritatile lui in viata, nu doar cele financiare. Cum eu stau cu chirie prioritatea mea de ceva timp e sa imi iau casa. Pt a lua casa, am nevoie de bani de avans. Imi cunosc venitul, si stiu ca la un salariu mediu pe economie economisirea devine un lucru ce implica studiere si preventie: o chirie cu 20% mai jos mi-a adus ceva economii, sa demontez si remontez mobilele singura: iar economii, sa cumpar putine lucruri!!! (asadar imi ajunge un sifonier ieftin si la mana a2a ca nu vreau spatiu de stocare) asta iar imi aduce economii, sa cumpar inteligent: masina de spalat/frigiger la reducere sau de la persoane care ca noi, se muta si prefera sa le vanda ieftin si sa nu transporte e iar o cumparatura inteligenta din partea mea; cand m-am mutat aici am fost sigura ca nu e casa finala asa ca am decis sa caut mobila gratis / f. ieftin pt ca absolut nu o iau mai departe pt ca nu se va potrivi.
Am stat aseara si cat am facut putina ordine mi-am dat seama ca totul l-am gandit in casa din perspectiva: in curand voi gasi casa visurilor mele si ma voi muta acolo. Pentru ca imi doresc asta!! Pentru ca imi doresc casa deja actionez in directia asta: de ex. hainele de iarna ce nu le folosesc acum sunt in lazi de plastic cu capac ermetice, de dimensiuni ce pot sa le transport singura; biblioteca e formata din cuburi ikea care le-am suprapus si le pot muta tot eu (de fapt cand am luat am decis asa pt ca se pot potrivi oricarui spatiu mai lat/ingust etc); canapeaua e ikea si se desface in 3 si intra in lift si le pot muta toate singura (desi am decis ca o voi vinde), frigiderul e de dimensiuni ce pot incapea in lift etc. Sifonierul e cu 3 usi, cel mai ieftin din ikea (asta l-am luat ieftin) dar patul e de la mana 2a, cu 50 euro, si il voi vinde la fel de ieftin; salteaua de pat e formata din 2, care pot fi usor de deplasat chiar de mine. Si as putea goli casa singura in 2 ore si sa mut totul in fata blocului(evident, totul pana la carti si cratite, am zis ca ne luam nici de unele nici de altele 😀 ).
Practic, un calcul sec imi arata asa:
-daca vand miine toata mobila (grea) din casa valoreaza 300-400. Deja am vandut chestii de vreo 300 euro.
-mutatul m-ar costa 300-400 (sper ca mai gasesc pe super nenea turcu’ de atunci si super combinatia lui, ca l-am prins cand nu avea de munca si era disperat)
-timp cu mutat cateva ore (ca bani estimez ca m-ar costa 2-300 ca mi-am papat zilele de concediu si cei de mutat ieftini nu ii gasesc in weekend, aici tariful de weekend e…mai grasutz)
Si daca imi cumpar mobila asta, probabil tot la mana a 2a, dar o cumpar fix pe noul spatiu locativ, culoare / dimensiunea dorita, atunci… estimez costuri intre 700 si 800. Dar cu siguranta ca in casa mea as cumpara lucruri mai de calitate/robuste/cu garantie pe termen lung/comand la tamplar fix pe dimensiunea dorita, in primul rand pt ca decid locul potrivit unde sa stea, vor sta acolo si 5-10 ani.
Asta e totalul meu.
Va atrag atentia ca imi place sa cumpar si sa negociez, iar cand fac la mana 2a chiar am loc de negociat :))
Elena fr says
Foarte fain ca le-ai calculat asa…de-aia ziceam ca suntem diferiti. Cred ca daca te luam pe tine coach, de mult am fi avut si noi casa dorita…asa stam la apartament, dar nu ma pot plinge de el chiar deloc. Din cauza ca-i bine plasat, luminos si cu spatiu verde mare, comparam conditiile oricarei case cu actualele conditii…
Cit despre cumparat-vindut, e si asta un talent, eu nu pot chiar deloc sa negociez. Dar avansez cite un pic, chiar saptamina trecuta am facut o afacere (cred ca prima din viata mea): voiam sa cumparam un birou Ikea, stiam modelul(si pretul…peste 300). Asa ca de 3 luni tot studiam pe situl leboncoin unde lumea vinde la mina a doua…si saptamina trecuta l-am gasit, am fost primii(ca mai gasisem eu, dar erau deja cumparate), asa ca l-am luat la jumate prêt(nu ca am negociat, ci ca atita cerea). Bonus: nici n-a trebuit sa ne chinuim mult cu montatul.
Dia says
Pai tehnica negocierii ar trebui invatata prin scoala…ar prinde bine tuturor.
Nici eu nu negociez, pentru ca sunt jenata. N-ar trebui sa fiu, insa sunt. Nici nu stiu sa negociez de fapt, n-am exercitiu.
Am invatat in facultate tehnici de manipulare dar nu m-au ajutat prea mult in viata.
o femeie says
eu o invat pe fiica mea tehnica negocierii. Nu am tehnica, ci incerc. Acum participa cu mine la achizitii si consider ca cel mai bun exemplu e cel de vazut.
Raluca says
Am experimentat aceste servicii in principal din motive medicale si pentru confortul si timpul castigat. Caci, in final, o mutare inseamna si altceva decat carat mobila, trebuie asezate toate lucrurile la locul lor, plus problemele imprevizibile care apar intr-o casa noua.
Delia says
Mie firma de mutat mi se pare fita, sunt total de-acord cu o femeie. Ok, ai motive medicale, te ajuta Gicu, Nicu si ceilalti prieteni (mi se pare imposibil sa nu cunoastem macar 2-3 doritori de ajutor) . Si ca o chestie: si la un salariu de 5000 lei sunt cheltuieli pe masura, asa ca banii ramasi de cheltuit sunt tot putini.
Iulia says
Delia, vorbim de 350 de lei, adică 80 de euro!
Eu prefer sa economisesc banii aceia altcumva. Si nici nu îmi place sa îmi pun prietenii la carat, mi-e mila si de al meu sot, dar si de ei. Si de timpul nostru pana la urma, ca în pret intra si montajul demontatul mobilei.
Daca se ridicau costurile mai sus, analizam. dar asa…
Delia says
Da, sunt 350 de lei, o suma importanta. As cumpara multe altele din banii aceia. Si cum adica intra si montajul mobilei. Voi nu v-ati demontat/montat mobila singuri niciodata??
Mila mi-e mai mare de banii aruncati aiurea. As sacrifica cu placere cateva ore cu prietenii (si asta-i o metoda de socializat gratis!) insa as sta cu banii in buzunar. Si la nevoie ne oferim si noi sa-i ajutam pe ei, nimeni nu asupreste pe nimeni.
Iulia says
Delia, nu o sa mai comentez pe tema asta decat ca aici este o comunitate prietenoasa, in care nu judecam sub nicio forma deciziile celorlalti. Imi esti tare draga, dar te rooog din suflet sa nu o mai faci nici tu 🙂
Vacanta mea, ca sa iti dau un exemplu din categoria inversa, foarte relaxanta si ea, a costat un procent infim din cat a costat cea petrecuta de voi. Si te asigur ca a fost foarte frumoasa si relaxanta. E chestiune de alegere si nu o judec, nu o consider fita, o consider o chestie pe care o face fiecare asa cum vrea. Mai sunt si altele in care avem pareri diferite, inclusiv cea de fata, dar nu o sa te judec niciodata pentru asta. De fiecare data exista un context in care facem o alegere, pe care eu nu am cum sa-l cunosc in totalitate.
Oferta a inclus demontatul si mobilei, da. Cu siguranta ca am fi facut-o si singuri, dar in mult mai mult timp. Eu de timp aveam nevoie la momentul ala.
Pentru mine confortul de a-mi ști casa cat de cat pusa la punct in 2 zile, in conditiile in care lucrez si castig de acasa bani, aveam proiecte de livrat care erau evident remunerate, a fost maxim si a meritat pe deplin banii. Punct :).
Elena fr says
Sunt de acord sa nu platim pe altii sa faca ce putem noi sa facem. Dar atunci cind implicam prietenii si cunostintele , mi se pare ca ne folosim de ei ca sa facem economii. Poate merge asta cind esti tinar si fara obligatii, dar cind ai familie si copii, nu cred ca-ti convine sa ajuti lumea la mutat cind poti sa-ti petreci timpul mai placut.
Banii sunt facuti si sa fie cheltuiti, si, cum zice Iulia, daca-ti permiti sa faci asta si nu regreti e foarte bine. Noi cind ne-am mutat am muncit pe rupte la rearanjat, montat mobila, curatenie in vechiul apartament, desi am avut oameni care au carat mobila si lucrurile. Nici nu ma gindesc cum ar fi fost sa caram noi. Nu cred ca am fi putut: au fost 2 etaje de coborit si apoi 3 de urcat, toate etajele astea fara ascensor. Poate cind te muti la casa sau in blocuri cu lift se poate.
Delia says
Elena fr, sunt cazuri si cazuri. Si la blocuri cu lift, nu toata mobila incape in lift. Noi am carat inclusiv de la etajul 6 pe trepte si eram gravida in luna 6 si nu mi s-a parut capatul lumii. Daca eu gravida am putut, de ce sa nu poata un barbat???
Si chiar si cand ai familie si copii iti ajuti prietenii, nu? Eu mi-am ocupat singura zi libera din 14 zile si tot am ajutat la mutat/curatenie/gatit/spalat atunci cand a fost nevoie, nici macar nu m-am gandit sa NU ajut (mai ales cand am fost si eu ajutata).
In fine, mai ales in momente de mutari apar cheltuieli mari si neprevazute, de asta as aprecia fiecare leu economisit.
maria says
Delia, dar nu e deloc intelept sa cari lucruri fiind insarcinata in luna a 6-a si slava Domnului ca nu ti s-a intamplat nimic rau (cineva foarte apropiat mie a pierdut sarcina, in luna mare, pentru ca a facut efort carand ceva singura pentru reamenajarea apartamentului).
Un vecin a carat lucruri si apoi a facut hernie, a trebuit sa fie operat.
Fiecare alege pentru el, punand in balanta avantaje si dezavantaje, nu trebuie sa fii atat de vehementa.
maria says
Nu as indrazni sa-mi chem prietenii pentru a cara lucruri grele, e mai mult decat un simplu ajutor din partea lor – intr-o anumita masura ei isi pun sanatatea in pericol mai ales daca nu au conditie fizica. Apoi se pot crea discutii inutile, dezorganizare.
O firma specializata cred ca se misca mai rapid, mai eficient, au uneltele necesare pentru a nu se pune nici ei in pericol.
Uneori merita sa fie cheltuiti niste bani pentru ca se simplifica mult lucrurile si nici nu risc sa fac hernie sau complicatii la coloana din cauza ca am carat lucruri grele.
Dia says
Si noi cand te-am mutat am angajat firma, o firma gasita pe net.
Acum 4 ani am platit 200 lei si in jumatate de zi eram mutati deja.
Au venit 3 baieti+o dubita si au carat lucrurile din casa pana in cealalta casa. A fost amuzant ca ne-au intrebat daca suntem profesori 🙂 pentru ca aveam multe carti. 🙂
Am fost super multumita si am considerat ca banii aia au fost bine directionati. La o eventuala mutare as face-o din nou.
Nu-mi place sa-mi fac obligatii asa ca nu chem cunoscuti. Cum nu-mi place sa-mi stric programul atunci cand ma solicita altii.
Nu mananc pizza, nu, multumesc, ingrasa. 🙂
Oricum a fost traumatizanta toata mutarea (strans/desfacut), plus casa noua, drum nou, lipsa mancarii in zilele respective) incat caratul mobilei pe scari mi-ar fi lipsit.
Cu toate ca n-am carat eu, toata debandada asta cu mutarea mi-a adus si prima (singura deocamdata) amenda rutiera din viata mea care s-a produs a doua zi dupa mutare.
o femeie says
doamnelor, mie imi place sa ambalez/dezambalez. Stiu sunt o defecta 🙂 , probabil si atribut profesional (inginera): imi place sa desurubez/insurubez mobila. Cand au aparut cei de la IKEA din viata mea am fost absolut incantata: lego pt oameni mari :))))
Ca o recomandare, pt o mutare usoara, faceti ordine mai intai si aruncati/donati/vindeti inutilele. Restul inseamna labels, index, si e parfum. Ma uit ca acum la munca ne-au mutat temporar sa zugraveasca biroul. Am fost prima care in ziua X am strans, am avut cele mai putine lucruri in cutii de pus (erau deja ambalate in punga/cutie), aveam si label pregatit cu nume, room initial, room final, si acum ne-am intors in biroul nostru proaspat zugravit si plin de var: prima care am terminat de aranjat. Sa fiti mandre de romanca de aici, da?
iuliaBe says
hey, nu esti singurica ….am cel mai ordonat birou de pe tot etajul :)))) (suntem intr-un open space)
mi s-a spus ca au crezut ca sunt in concediu cand a venit un coleg la biroul meu si nu m-a gasit, atat de ordonat e totul :))
o femeie says
eu biroul nu il am ordonat: am si o ciocolata, si desen cadou primit, si canutza si sticla de apa si un mar inceput 🙂 . Dar daca e sa ma mut, ma mut eficient :)))
Elena fr says
Bravo Romania!!! 🙂
Eu sunt oribil de dezordonata, tot imi cert copiii mari pentru dulapurile lor…noroc ca nu vin ei sa vada ce-i intr-al meu.
Dar am o prietena (prea) ordonata, ei nu-i place ca-i asa , mi-a zis de o vorba ceva de genul „birou ordonat, dezordine in cap”. Acum nu ma leg de voi, dar imi place ca atunci cind imi zice sotul ca-s dezordonata ii raspund ca mai bine ordonata in cap 🙂 Desi nici in capul meu nu pare sa fie prea mare ordinea…
iuliaBe says
aaa nooo daca nu am ordine in jurul meu (si in casa si la birou si in viata) nu pot gandi ordonat si strategic; daca e ordine in jurul meu se creaza un soi de stare care imi asigura premisele unei gandiri ordonate:) (vezi buget, lista, prioritati avem setata chiar lista cu citytripurile pt la anul :))) ; de aici si obsesia cu a nu tine in jurul meu decat obiectele care imi folosesc si oamenii care ma ajuta sa cresc si sa ma dezvolt :); pentru restul nu e loc 🙂
Elena fr says
Te cred si inteleg, asa e sotul meu. Doar ca ma servesc de vorba aia ca o scuza. Cred ca eu am o capacitate prea mare de detasare…pot citi sau sa ma concentrez in orice conditii, indiferent de ce-i in jurul meu. Sotul trebuia sa-si faca ordine in jur ca sa intre in starea de care zici.
o femeie says
doamnelor, nici sifonierele nu imi sunt ordonate (cand eram singura erau la linie dar acum nu nu nu). Dar stiu ce lucruri am si unde gasesc (sau oarecum, in ce arie sunt), am zone decise ( sertare, cosulete pt produsele mici, raftul /coltul pt alea etc.) si copilul in general le respecta.
Plus hartii, ate, foarfece peste tot 🙂 , vasele spalate la 2 zile si un papuc cazut etc.
Whatever, ideea e ca dupa ce vazui poze din case de vizitat( le-am si pus pe blog ca sunt memorabile), zau ca suntem nimic pe langa alte persoane….
iuliaBe says
acu’ ca o nationalista ce am devenit de vreo 5 ani 🙂 subscriu ca romancele sunt boboc la curatenie (nu vb de dezordine ca nu e tot aia cu mizeria)….nu stiu daca iti mai amintesti, dar ziceam acu ceva timp, cred ca chiar aici pe blog, ca belgii astia sunt certati rau cu curatenia si cu igiena personala
Dia says
Eu am multe, nu pe birou dar in apropiere (nu insa la vedere): o trusa cu ata/ac, ace siguranta, medicamente, creme, un deodorant, un dres sigilat, diverse medicamente, absorbante, plasturi pentru bataturi, servetele umede, crema de pantofi, o tinuta de schimb.
Toate pentru situatii de urgenta.
o femeie says
si ai folosit din toate acestea in ultimile 6 luni?
Dia says
Aproape toate. Mai putin dresul, a ramas sigilat pentru ca a fost vara iar perioada cand nu a fost nu mi-am agatat ciorapii.
Iar daca nu le-as fi folosit eu as fi gasit pe cine sa ajut, ca o „mama ranitilor” ce sunt. 🙂
Dia says
Hainele de schimb mi-au fost utile cand am varsat cafeaua pe mine si nu ma puteam prezenta la sedinta asa.
Elena fr says
Fara legatura cu mutatul : cuvintului „dres” i-am dedus din context intelesul, dar nu-l stiam acum citeva luni. Prima data, atunci ,am dedus (prost) ca ar fi chiloti. Acum m-am uitat in dex ca sa fiu sigura. Cred ca prin Ardeal nu se foloseste(cuvintul), sau oi fi eu mai ramasa in urma.
Dia says
In Bucuresti s-a folosit mereu dres.
In alte locuri se foloseste termenul „strampi”, l-am auzit prima data acum cativa ani si nu stiam ce inseamna.
Elena fr says
Da, la colegele de facultate am auzit prima data de strampi. Dar nu dres(insa n-aveam colege de la Bucuresti). Eu le zic ciorapi lungi sau aici in Franta ,de la cuvintul frantuzesc, le zicem colanti.
iuliaBe says
ciorapi lungi se zice si in Moldova 🙂 dresuri am inceput sa folosesc cand am ajuns in capitala :)))
asa imi place ca pe blogul asta se vorbeste de toate, de la mutat am ajuns la dresuri; mai ramane sa vorbim de muraturi, ca tot e perioada :)))
o femeie says
ai pus? :))))))))))))))
Elena fr says
🙂
Elena fr says
Sa vina Iulia cu un subiect, ca apoi gasim noi cum sa sarim de la „cocos la magar” vorba francezilor. Eu ma simt cu musca pe caciula…
Iulia says
Chiar m-am gandit de dimineata. .. dar chiar nu am avut inspiratie :). Continuati linistite….
Simona says
Recent ne-am mutat si noi dintr-un stat in altul… ei bine, am mai adaugat inca o experienta in jurnalul vietii 🙂