Când am început să citesc despre gestionarea corectă a banilor și economisire, nu știam prea bine unde mă îndrept, dar nici că aveam o cursă lungă, foarte lungă în față. Nu vorbim despre un sprint și nici măcar despre o cursă de fond sau semifond. E un maraton în toată regula, pe care până la urmă ți-l asumi.
Asta pentru că cel putin la inceput nu eram dispuși să ne asumăm restricții majore (și 5% din veniturile adunate de-a lungul timpului lună de lună de lună pot face minuni – am urcat progresiv suma, dar am început cu puțin), dar ne-am asumat niște schimbări de comportament, în special în ceea ce privește cel de cumpărare.
Am învățat să avem răbdare și să cântărim cu atenție tot ceea ce cumpăram. Am continuat totuși să luăm și lucruri scumpe, atunci când eram siguri că erau cele potrivite pentru noi și că urma să le folosim într-o zonă care era, de asemenea, importantă pentru viața noastră.
Am învățat să privim acel cont unde puneam, să spunem, 500 de lei/lună, apoi 1000 lei/lună, dar în FIECARE lună, ca pe niște bani ce nu ne aparțineau.
Și să ignor acei bani și când îmi doream ceva anume și știam foarte bine că am banii pentru lucrul respectiv, doar că nu erau destinați acelui lucru.
E nevoie de disciplină și răbdare. Sunt chestii mici, pe care le faci zi de zi, până ce îți intră în reflex.
Dar pe care trebuie să le faci lună de lună de lună.
Și uneori e greu. Tentații apar, pentru că suntem oameni.
Da, economisirea nu are din păcate nimic a face cu un sprint. Nu e o chestie pe care o faci și gata, până la un anumit punct, sau nu ar trebui să fie.
Economisirea e o cursă de maraton în toată regula, pe parcursul căreia ar trebui să ne bucurăm însă de de drumul până la atingerea diferitelor obiective.
Putini o privesc asa din pacate si renunta pe parcurs, obosiți si tracasati si frustrați de atâtea modificări pe care trebuie să le facă, fără a vedea prea curând rezultatele acestora.
Mie si 1% mi se parea dificil de economisit la inceput. Apoi am crescut treptat, 20% a fost ceva constant. Acum cand avem 2 venituri ajungem mult mai sus.
Cred ca cea mai grea parte este aceea de aprivi fondul de economii ca si cand nu il ai. Eu, una, reusesc, dar duc lupte in familie pentru a transmite mai departe ideea 🙂
Si eu procedez la fel cu banii de pusculita ai copilului si alocatia lui. Are un cont in care intra banii, iar la 6 luni ii adaug intr-un depozit cu dobanda (infima). Si banii aia sunt ca si cum nu i-am avea. Nu am folosit niciodata bani din acel cont.
Dín pacate din salarii nu reusim sa economisim nimic pt ca abia le calculam ca sa ne ajunga toata luna fara sa ajungem sa ne imprumutam sau sa ramanem cu facturi neachitate. Dar sunt multumita ca macar banii copilului vor fi strict ai copilului.
si tot e un inceput bun!
Incearca atunci cand iei salariu ll sa treci in contul in care intra banii copilului inca 10 lei. Poate par putini la prima vedere, dar cand va avea 18 ani ii va aprecia.
Mi se pare f frumos din partea voastra ca faceti acest lucru pentru copil. Banii respectivi, cu siguranta, il vor ajuta in viitor.
Eu am reusit sa economisesc anul acesta prin metoda Iuliei cu 1 ron pe sapt,apoi crescand,au fost sapt cand am acoperit si alte luni si acum imi mai trebuie doar o suma mica si acoper tot anul.Poate reusesc sa dublez cei 1400 ron pe an.
Probabil formarea deprinderii e cea mai dificila, ulterior e mult mai simplu si nu mai simti privatiuni. Mi se pare important ca tinerii de 20 ani sa deprinda aceste obiceiuri.
Schimbarile bruste nu sunt bune, o spun din proprie experienta! Da, la inceput te ia valul, dorinta sa schimbi in bine felul in care vezi finantele familiei, iti impui tot felul de reguli (de regula f drastice), te gandesti constant la treaba asta etc. Cand procedezi astfel, sansele sa dai gres sunt mari spre foarte mari. Din moment ce pana atunci ai fost mana sparta, e clar ca o sa iti fie greu sa te schimbi radical peste noapte, obosesti tot calculand, avand oprelisti, fara sa mai dai cu banii in stanga si in dreapta.
Eu am adoptat metoda pasilor marunti:
intai am avut lista, apoi am avut buget pe lista, platit tot la zi, estimat cheltuieli luna viitoare, facut buget pe familie, economisit lunar incepand cu 5% din total. Fix in ordinea asta am luat-o si a fost mult mai ok, schimbarea a venit natural, nu m-am mai simtit frustrata, am inceput sa apreciez existenta listelor, bugetului si planificarii (intre noi fie vb, iubesc listele de orice fel).
Ioana, exact! Insa la noi economisirea ca si cheltuitul banilor uneori se fac sub impuls emotional si inca nu avem exercitiul economisirii luna de luna “fara motiv”. Adica economisim pentru copil, vacanta, masina, teren, (niste exemple) pe o perioada determinata pe care o aproximam de la inceput. Daca stau sa ma gandesc mai bine mai mereu am economisit, semn ca mai mereu am avut motive :))
Si mie imi plac listele, am o groaza cu ce fac zilnic, bugete, liste de cheltuieli lunare, cumparaturi. Fara ele sunt pierduta, chit ca jumatatea se tot uita lung la ele (sunt plasate pe frigider sub ochii nostri) si tot nu intelege nimic. Sau o face pe prostu’? “)
la mine sigur face pe prostul, mai ales cand ii zic sa ia si el cate un task de acolo si sa le faca :))))))))))
eu nu vad economisirea ca pe un maraton, n-ar avea sens, ar fi ca o cura de slabire – am un obiectiv, mi-l ating si gata
economisirea e parte a stilului meu de viata, cum e traiul frugal INTELIGENT si shoppingul CONSTIENT
le practic pentru ca toate astea impreuna ma ajuta sa traiesc mai linistit si sa imi permit luxul de a alege cea mai buna optiune pret-calitate (si sa nu fiu nevoita sa iau cel mai ieftin in defavoarea calitatii)
Te citesc cu drag, Iulia, am gasit multe lucuri folositaoare pe aici. Pricipiile sunt perfecte, doar ca viata cu copii e altfel. La veniturile din Ro e economisirea in familiile cu copii ca un maraton cu obstacole. Pentru ca e foarte greu sa prevezi cand le ajung mansetele la coate sau incep sa li se vada genunchii prin pantaloni, degetele din sosete sau cand vin acasa doar cu un pantof. Nu mai vorbesc ca lista de cumparaturi nu poate fi decat orientativa, nu stii nicicand daca ai luat suficienta paine sau fructe. Bugetul pe haine si mancare nu poate fi decat variabil. Cel putin asa e la noi, cu trei copii. Si eu spun ca noi suntem o familie frugala, cumparam doar strictul necesar asa ca din patru dulapuri doua sunt goale, copiii pot avea uneori exces de haine, daca primesc de la altii. In plus am economisit intotdeauna, si cand am avut putin si cand avem mult, nu ne-am imprumutat niciodata si am renovat apartamentul partial cu banii stransi de mine in timpul facultatii.
Poate faci o data un post legat de economisirea in familiile cu mai multi copii. Mie mi-ar prinde bine niste idei noi.
Da,da, asta ziceam si eu zilele trecute, mi-ar place exemple de familii cu mai multi copii. Nu cred insa ca sunt alte solutii, tot pe alea de la economisirea cind esti in doi le aplic. Doar ca e mult mai greu, fiecare cu pretentiile lui(unde trebuie un echilibru, ca nici frustrati nu vreau sa-i fac) si multe cheltuieli neprevazute.
Iulia din Belgia, ca de obicei ma minunez cum pui in cuvinte ideile care-mi trec prin cap.
ceva idei pentru cei carora nu le plac listele si de cate ori incep o strategie o abandoneaza? Probleme cu autodisciplina. Heeeeeeelllllpppppppp
Te plătești pe tine mai întâi si apoi te descurci cu suma rămasă, ca si cum NU ai economii (uiți de acesti bani), ci un venit ceva mai mic. Începi cu 5-10 procente din venit, chiar si cu mai putin, pentru a nu destabiliza bugetul si a fi tentantă sa intri în banii economisiti.
In privinta hainelor pentru copil,eu aplic (de cand o citesc pe Iulia si comentariile voastre) urmatoatea politica:cand sunt reducerile finale (50-70%) ii cumpar haine mai mari (uneori ii vin anul urmator,altele peste 2 ani).Astfel,cumpar haine frumoase si de buna calitate la preturi foarte bune si nu mai intru in criza cand ii trebuie geaca,de exemplu sa dau 200 ron pentru ca ne trebuie urgent.
Ia uite!!! Și eu fac la fel…
Dar și pentru asta trebuie să ai deja bani puși deoparte sau de care te poți lipsi un timp mai îndelungat, să cumperi ceva ce nu folosești acum, ci doar peste 1-2 ani.
O alternativă (pentru cei care încă nu-i au) ar putea fi, să nu cumpere haine cu 2 mărimi mai mari, ci care vor fi bune peste jumate de an (însă asta se poate face doar cu hainele de primăvară-toamnă). Astfel se întorc banii mai repede, dar totuși se și economisește.
Se mai poate spori, dacă atunci când începi să folosești lucrurile cumpărate la reducere pui deoparte diferența de preț economisită (iar din banii astfel puși deoparte iarăși vei cumpăra lucruri la preț redus, dar numai pe acelea, pe care le vei și folosi cu adevărat).
Cred ca varianta cea mai acceptabila in a invata sa economisesti este ca acei banuti pe care ii pui deoparte cel putin din cand in cand sa-i folosesti pentru a-ti face o placere. Astfel corvoada nu ar mai fi atat de grea. 🙂
Se spune ca cel mai bine e sa iti faci un portofoliu pe termen lung pe care sa il inmultesti.
Buna Iulia, tot revin la scrierile tale pentru incurajare. tot incerc dar nu reusesc sa economisesc… Acum avem si bebe, ce i drept am platit mult din datorii, dar e frustrant ca tot incerc sa aplic metoda o parte din venit pe datorii si o parte pe economii si e ca un facut ca tot timpul apare ceva neprevazut si intru in banii pusi de o pArte la inceputul lunii. doar de alocatia lui bebe nu ma ating… Sper luna asta sa reusesc 🙂 iti multumesc pentru inspiratie 🙂