Am început săptămâna (și anul!) cu două provocări, ambele din zona financiară, ambele gândite în raport direct cu propria dorință de a ajuta cât mai mulți oameni să-și gestioneze cât mai bine finanțele personale.
M-am gândit eu (nu știu dacă bine, dar așa a fost socoteala) că dacă citești câteva cărți, unele dintre cele mai apreciate din domeniul finanțelor personale și dacă mai faci și un pas concret – care pentru o parte dintre cititori reprezintă poate singurul demers în direcția economisirii în acest an, pentru alții un supliment bine-venit, cu care vor putea achita 2 rate, sau plăti o vacanță, sau… orice altceva, deja poți bifa anul 2015 ca unul reușit din punct de vedere financiar.
Sper că m-am gândit bine și sper ca provocările să vă ajute – totul este flexibil, așa cum spun mereu. Cea cu cărțile vă poate aduce cartea lunii februarie, voi oferi carte pentru comentatorii articolului meu din 25 ianuarie și carte pentru cei care scriu articol despre carte pe blogul personal, câte una, prin tragere la sorți, să nu uitați acest aspect :).
Apropo de provocări… nu știu dacă ele sunt responsabile, dar am remarcat și eu și au remarcat și alte cititoare că lucrurile s-au însuflețit pe blog, traficul a crescut, simt că am mai mulți oameni alături… și mă simt pur și simplu copleșită, deși știu câtă muncă a fost și este în spatele acestui blog. Destul însă despre mine, să vă spun și ce am mai citit interesant în ultimul timp.
Că tot au fost mărunțeii în atenția noastră în ultimul timp, am citit un articol fain la Ioana, care și-a propus să adune toți mărunții găsiți pe jos în preajma unui hypermarket, bani pe care alții nu se obosesc să îi ridice, și a adunat într-o lună 2 lei și 39 de bani. Suma e extrem de micuță, dar, așa cum spune Ioana, îți poți lua cu ea 2 iaurturi (4 de la Lidl aș completa eu, dacă ești on a strict buget), o ciocolată sau ceva mezel.
Ce bine ar fi ca toată lumea să vadă lucrurile așa! Chiar zilele trecute am dat un mic pumn de mărunt unei fetițe ce cerșea care nu prea a fost fericită de mica mea comoară (erau foarte mărunți, dar cred că se adunau de 2-3 iaurturi din astea acolo, mai ales că eram chiar în față la un alt magazin mare), iar 10 bani au scăpat pe jos. I-am atras atenția să îi ridice și am primit un răspuns disprețuitor și o grimasă: Yak… pentru 10 bani să mă aplec? Nooo…
M-am aplecat eu și mi i-am luat. Probabil că diferența dintre ea și mine era că eu muncesc pentru acei bani și le mai și conștientizez importanța. Mi-am adus aminte de promisiunea de a nu mai oferi bani, ci alimente gata cumpărate.
Dintr-un cu totul alt registru, am citit un articol pe care mulți sunt sigură că îl veți găsi interesant, cu privire la greșelile financiare pe care le fac părinții. Se aplică și la noi unele dintre ele, vi-l recomand dacă aveți un copil.
Atât pentru astăzi. A, și o veste pe care eu o aștept de câteva zile: se mai încălzește. Vor fi temperaturi cu plus în weekend :).
P.S.: Miniprix are astăzi transport gratuit. Știu că și asta e o veste bună pentru o parte dintre voi 🙂
Sursa foto: Freedigitalphotos.net
Mihaela Dămăceanu says
Nu se putea să nu fiu eu vreodată în acord cu tine :))
M[ refer la prima parte a articolului, am citit şi articolul Ioanei, îl recomand şi eu! Referitor la fetiţa care a refuzat să se aplece, înţeleg ce spui căci şi eu am trecut printr-un moment oarecum asemănător. De doi ani, aproape zilnic, în faţa magazinului Mega Image de lângă casa mea, stă o tânără şi cerşeşte. Este foarte politicoasă, salută pe fiecare om şi cere o pâine. Îţi dai seama, că nu o dată i-am dat şi eu o pâine sau monede. De două ori, am căutat-o cu doi saci cu haine, căci statea uneori şi cu doi copii ceva mai mici ca Mihnea. Într-o discuţie cu o vecină, i-am sugerat şi ei să îi dea hainele ce rămân mici copilului. Iar ea m-a sfătuit să nu îi mai dau altă dată, căci le aruncă. Am ascultat-o şi nu i-am mai dus haine, dar pâinea şi monedele continuam să i le dau. Într-o seară în care veneam târziu acasă, o văd însoţită de soţul ce luase copilul cel mic în braţe, în timp ce ea îl ţinea de mână pe celălalt. Din spate, arătau ca o familie de oameni absolut normali, în toată puterea şi cu tot ce le-ar fi trebuit ca să muncească: tineri şi sănătoşi, cu doi copii relativ micuţi, care ar fi trebuit să îi motiveze. Ce credeţi că m-a supărat cel mai tare. În drum spre autobuz, soţul a abandonat jos, lângă un stâlp, o sacoşă mare-mare, plină cu pâine din ce am putut vedea eu. Din ziua aceea mi-am zis că nu îi voi mai da chiar nimic!
Dia says
Mi s-a intamplat si mie ca un cersetor sa refuze un banut, nici macar n-a intins mana sa-l ia, mi-a facut semn ca nu. M-am simtit ca o proasta.
Ati vazut filmul Filantropica? Poate va amintiti replica lui Gheorghe Dinica din final „Ti-e mila? Ti-am luat banii”. Daca nu l-ati vazut, poate ca ar fi bine sa-l vedeti.
Ioana says
Nu (mai) dau niciodată bani cerșetorilor de când am văzut la televizor din ce rețele fac parte și unde se duc de fapt banii. De copii însă mi-e tare milă și le cumpăr o banană , un corn sau un pachet de napolitane. Bani, însă, niciodată. Iar cu hainele… exact cum spunea Mihaela, știu că le aruncă 🙁
o femeie says
cersesc pentru ca stiu ca primesc. Daca nu ar mai primi ar pleca.
Eu nu mai las restul la vanzatoare, nu mai dau la cersetori, pun in pusculita la fetita. Pun un nimic, din care vom face multe.
Iulia says
Cam asa e… Si eu mi-am propus demult sa nu mai dau bani decat unor cauze despre care am suficient de multe informatii, sau sa dau doar mancare. De multe ori insa mi se face mila de cate cineva dintr-un motiv sau altul si le mai dau. Si primesc cate o palma din asta, de aducere-aminte.
Totusi, mi se pare trist, pentru ca in felul acesta nu mai putem distinge oamenii care au cu adevarat nevoie si carora chiar le putem fi de ajutor.
iulia Be says
Ma bag si eu ca musca in lapte… Insa sa stii ca oamenii care au intr-adevar nevoie sunt prea mandri sa iasa la cersit.
Si da, cine nu a vazut Filantropica ar tb sa il vada.
Viorica L says
Si eu mai fac mici donatii, cu banuti mici, insa mai mult dau celor care ii cunosc destul de bine si nu cersesc, insa au mare nevoie de un banut cat de mic.