Cred că am mai povestit la un moment dat despre regula celor 30 de zile, aceea prin care aștepți 30 de zile înainte de a face cumpărături importante, timp în care îți vei da cu siguranță seama dacă obiectul respectiv îți este cu adevărat indispensabil, dar vei avea timp și să găsești cel mai bun preț pentru el.
Ideea nu este a mea, recunosc, am întâlnit-o pe multe bloguri de finanțe personale de afară, dar le sunt recunoscătoare pentru multe sume de bani economisite în acest mod.
Cât de mare trebuie să fie suma cheltuită pentru a justifica perioada de așteptare de 30 de zile?
Ca de obicei, o să vă spun că depinde de fiecare. Noi am stabilit-o la 5% din venitul lunar: dacă un obiect costă mai mult decât 5 procente din venitul nostru, acesta nu va fi cumpărat pe loc, pentru că l-am văzut și ne-a plăcut, ci după o perioadă de așteptare de 30 de zile.
Cele 30 de zile ne vor fi necesare pentru a ne da seama dacă:
- avem nevoie cu adevărat de obiectul respectiv
- nu putem găsi o soluție mai ieftina care sa funcționeze la fel de bine (să refolosim ceva ce avem deja, de exemplu)
- ne dorim cu adevărat un anumit produs/obiect
- ni-l permitem într-adevăr si merita sacrificiul
În felul acesta nu doar că vom cumpăra mai rar, dar vom fi mult mai atenți la nevoile pe care le avem. Și, evident, la buget.
Acum, dacă după 30 de zile îți dorești în continuare obiectul respectiv, făcând și un mic research în prealabil asupra variantelor și prețurilor de pe piață, este momentul să îl cumperi fără regrete.
Există o excepție de la această regulă a celor 30 de zile, respectiv înlocuirea (sau cumpărarea, la început de drum) aparatelor strict necesare, respectiv aragaz, frigider, mașină de spălat sau aspirator. În cazurile acestea e perfect justificată apelarea la fondul de rezervă.
Trebuie să vă spun că de-a lungul timpului această metodă de economisire s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente pentru mine, chiar dacă am avut nevoie de ceva timp pentru a o putea implementa.
Mihaela Dămăceanu says
Ieri a fost Mihai în oraş, după aspirator. Ne chinuiam de mult timp cu cel vechi, ce a cedat definitiv în urmă cu o săptămînă. Am amânat cât s-a putut, dar ieri, după vizitarea a două magazine s-a hotărât la un Philips ce era redus de la 610 lei, la 485 lei. Eu una, m-aş mai fi uitat în vreo două locuri, dar el nu a mai vrut. Pe la oră două, mă sună Mihnea, ce a stat acasă din motive de răceală şi a început o turuială despre aspirator, de nu mai înţelegeam nimic. I-am spus că îl recomand firmei, că la încântarea cu care vorbea, era bun de agent de vânzări. Una peste alta, ştiu că trebuia să mai cercetez puţin, dar până şi eu am fost aseară încântată de aspiratorul achiziţionat.
Iulia says
Mihaela, si eu am un aspirator vechi care abia mai poate, dar mi-e mila sa renunt la el cat timp mai poate. Tot un Phillips cred ca imi voi lua, deja m-am cam lamurit ce oferte sunt si in ce bani.
Aspiratorul il vad eu in categoria celor ce nu prea suporta amanare atunci cand se strica – e foarte greu sa stai fara el, mi se pare aproape imposibil.
CCristinaC says
Nu as vrea sa transform discutia intr-una despre aspiratoare, dar, pentru un aspirator, nu as umbla la fondul de rezerva, ci as stringe banii pentru el. Nu ma deranjeaza sa dau cu matura o perioada, pen’ ca in copilarie, n-am avut aspirator ci matura. Inca mai stiu s-o folosesc :)))
In alta ordine de idei, mie mi-a picat pe un expresor :))) care nu-i tocmai ieftin, eu avind alte prioritati acum. Si am inceput : unde il pun? Singurul loc alocat unui aparat electrocasnic pe blatul de lucru in bucatarie, este rezervat aparatului de facut paine, pe care mi-l doresc de cateva luni bune si care incepe sa devina necesar. Deci, nu am loc. Si daca asta nu m-ar fi convins, mi-am dat seama ca l-as fi tinut pe post de bibelou, pentru ca mie imi place cafeaua fiarta in ibric, cu zaharul fiert, nu adaugat la sfirsit. Am renuntat la idee si m-am potolit :)))
PS. Mihaela, sa stapiniti sanatosi si mult timp, aspiratorul 🙂
Iulia says
Cristina, nici pe mine nu m-ar deranja să folosesc matura pentru o perioada, dar chiar incerc sa ma mentin intr-o medie – chiar e un aparat care justifică intrarea in rezerve…
Si eu aveam ideea cu expresorul la un moment dat, dar au nasii nostri unul si ma gandeam ca acelea sunt cu adevarat momente de rasfat si nu as mai avea aceeasi perceptie daca as avea si la mine acasa unul. Asa ca m-am potolit.
Raluca M. says
Am avut o revelatie citind articolul tau. Am calculat instantaneu cat inseamna 5% din veniturile noastre si cifra rezultata a fost un soc pentru mine. De ce? Pentru ca pana acum nu mi se parea o cheltuiala mare, dar realizez ca este.
In alta ordine de idei, intrebarea unde il pun ma linisteste si pe mine instaneu cand am pusee de vreau una alta. De ce? Pentru ca imi plac blaturile de bucatarie cat mai libere pentru spatiu de manevra si atunci tot zic pas in ultima vreme.
Iuliana says
Si eu, ca si Raluca, am avut un soc cand am calculat ce inseamna o investitie de 5% din venit…nici n-as fi zis ca suma asta e o investitie, ci o cheltuiala curenta. Ca de obicei, Iulia, tu ma ajuti sa-mi schimb perspectiva asupra lucrurilor. Am de meditat.
Calin says
Mereu am incercat sa aplic aceasta regula – foarte buna, de altfel – si mai mereu am esuat. Asta fiindca fie aparea o oferta care imi lua ochii si ma obliga sa actionez pe moment ori pur si simplu actionam eu pe moment fiindca… deh… inca mai am impulsuri necontrolate. Cam asta a ramas singura noastra buba cand vine vorba de economii, dar din fericire nu (mai) avem prea multe cheltuieli mari de facut, asa ca suntem safe :))
bazarblog says
interesanta regula asta, cu 3o de zile…m-a pus un pic pe ganduri…fiindca nu procedam asa!
arakelian says
Si asa am ajuns sa nu mai cumpar alt aspirator, si nici alt aparat de microunde. Pt ca am vazut ca ma descurc si fara ele. Ba scap de problema: „unde le puuuunn”